Isărescu acuză băncile că majorează artificial ROBOR-ul, mult peste dobânda-cheie şi peste rata Lombard. Creşterea ROBOR influenţează puternic pozitiv profiturile băncilor prin dobânzile mai mari la credite

Indicele ROBOR din piaţa interbancară evoluează în general aproape de dobânda de politică monetară, însă în ultimele 4-5 luni acesta s-a decuplat, băncile „sărind calul“ şi ducând ROBOR-ul mult peste rata-cheie, a spus Mugur Isărescu, guvernatorul BNR. ROBOR la 3 luni şi la 6 luni, referinţele la creditele cu dobânzi variabile luate de români până în luna mai 2019, au sărit peste 8%, în timp ce în iulie dobânda-cheie a fost stabilită la 4,75%, iar în această lună a fost majorată de BNR la 5,5%. Dobânda la facilitatea de creditare Lombard a urcat în iulie la 5,75%, iar acum este 6,5%. „De regulă între dobânda de politică monetară şi ROBOR există o corelaţie, acesta se mişcă în apropierea dobânzii-cheie. Există un interval, cu 1 procent mai jos este dobânda la depozite şi cu 1 procent peste dobânda de politică monetară este rata Lombard, cu care se acordă credite de ultimă instanţă. Aici se pot finanţa şi băncile“, a spus Isărescu. 

„ROBOR de obicei se plimbă între cele două, însă de 4-5 luni ROBOR s-a decuplat. Ca să mă exprim pe înţelesul dumneavoastră, băncile au cam sărit calul, au suprareacţionat. ROBOR s-a dus în sus mult peste rata de politică monetară şi coridorul nostru.“

În ultimii ani, în România politicienii au lansat o serie de acuzaţii privind manipularea dobânzilor interbancare ROBOR printr-o înţelegere de tip cartel între bănci, iar în urma acestor acuzaţii a apărut un nou indice de referinţă - IRCC - pentru creditele noi luate după 2019. Între ROBOR şi IRCC diferă metodologia de calcul. În timp ce ROBOR este stabilit zilnic la fixing, folosind ultimele rate cotate de fiecare bancă, într-un interval, indicele IRCC zilnic se caculează pe baza tranzacţiilor efective, respectiv media ponderată a ratelor de dobândă cu volumele tranzacţiilor interbancare, iar apoi se calculează IRCC trimestrial.

Şi la nivel internaţional au apărut acuzaţii legate de manipularea unor indici interbancari precum  Libor CHF sau Euribor de către unele bănci, şi au fost plăitite amenzi consistente. În cele din urmă Libor CHF, care nu era bazat pe tranzacţii efective din piaţă, a fost înlocuit cu un nou indice SARON, iar în cazul Euribor s-a conturat o metodologie de calcul hibridă.

Isărescu a explicat că a fost clară tendinţa băncilor şi a traderilor care acţionează în piaţa monetară la termen să privească pesimist viitorul, băncile uitându-se la atmosfera generală din lume, la discuţiile geopolitice, despre foamete, la dezechilibrele majore. Totodată, şi condiţiile de lichiditate au împins băncile ìsă sară calul cu ROBOR-ulî, BNR înăsprind condiţiile de lichiditate pentru a determina băncile să împingă mai sus dobânzile la depozite, a susţinut guvernatorul BNR

Isărescu a recomandat băncilor care stabilesc ROBOR să se uite cu mai mare atenţie la semnalele BNR, la noua prognoză de inflaţie. În iunie inflaţia a sărit de 15% iar BNR prognozează pentru finalul lui 2022 o inflaţie de 13,9%.