Educatie, stil de viaţă şi wellness. Dezbaterile privind noua lege a educaţiei continuă: Desfiinţarea CNATDCU, numărul de mandate pe care le poate avea un rector şi vârsta de pensionare a profesorilor sunt punctele principale de discuţie pentru mediul universitar

Desfiinţarea sau reorganizarea CNATDCU, propunerea prin care fiecare universitate îşi poate stabili ce număr de mandate poate avea un rector şi vârsta de pensionare a cadrelor didactice sunt printre principalele puncte de discuţie pentru mediul universitar din proiectele pentru legile educaţiei puse în dezbatere publică de către Ministerul Educaţiei. 

„Este clar că politicul aflat la putere doreşte o nouă lege şi ne spune că sistemul are nevoie de această nouă lege. Poate să fie adevărat, poate să nu fie adevărat. Acest lucru se va vedea la vot şi la stabilitatea schimbării. Tot politicul a venit şi ne-a propus un conţinut, unul care se bazează pe un proiect mai larg, România Educată. UBB a făcut câteva propuneri detaliate către Ministerul Educaţiei”, a spus Daniel David, rectorul Universităţii Babeş-Bolyai din Cluj, în cadrul unui eveniment organizat de Asociaţia Ţine de Noi.

În ceea ce priveşte CNATDCU, rectorul UBB crede că organizarea de acum a instituţiei este foarte birocratică, este foarte complicată, iar adesea legăturile nu sunt foarte funcţionale.

„Ministerul a propus o altă variantă, noi credem că niciuna nu este foarte bună în momentul acesta, dar dacă se doreşte o altă variantă, acestui nou consiliu prins în lege trebuie să i se adauge câteva lucruri clare, şi anume o funcţie de control majoră pentru a verifica dacă standardizările pe care le-a stabilit se aplică sau nu, cu nişte sancţiuni care să fie alăturate acestui corp de control şi să ne asigurăm că membrii CNATDCU reprezintă nişte valori academice.”

Florin Drăgan, rectorul Universităţii Politehnice din Timişoara, punctează că articolele sensibile din proiectul de lege pentru învăţământul superior sunt: pensionarea, renunţarea la titlul de doctor, precum şi prescripţia după trei ani în cazul plagiatului.

„Din câte ştiu eu, prescripţiile funcţionează doar dacă le aprobă un judecător, iar în cazul plagiatelor din doctorate nu vor putea fi aprobate de un judecător integru pentru că acea faptă nu s-a încheiat, iar beneficiarul continuă să aibă anumite avantaje din acea diplomă de doctor. Referitor la CNATDCU, noi am dori ca Politehnica să poată emite diplome, situaţia de acum nu ne avantajează. Cred că era interesant ca universităţile să poată ieşi din umbrela CNATDCU într-o perioadă de timp”, a spus rectorul universităţii din Timişoara în cadrul aceluiaşi eveniment.

În ceea ce priveşte durata mandatului de rector şi numărul de mandate, Politehnica din Timişoara va merge pe două mandate.

„Poate că e normal ca fiecare universitate, prin senat, să clarifice acest lucru”, a mai spus Drăgan.  Lazăr Vlăsceanu, profesor universitar în cadrul Facultăţii de sociologie şi asistenţă socială din cadrul Universităţii din Bucureşti, a pus şi el temele legate de CNATDCU, pensionarea profesorilor şi mandatele unui rector. 

„Discuţia despre această lege se concentrează pe câteva teme: una este legată de CNATDCU, una este legată de data pensionării, alta este legată de numărul mandatelor de rector, alta este legată de întrebarea dacă asistentul ar trebui să fie reţinut cum a terminat facultatea trei sau patru ani. Această lege se caracterizează prin tradiţionalism normativ, centralism etatist în concepere şi uniformizare în aşteptări”, a spus Vlăsceanu.

Mihnea Costoiu, rectorul Universităţii Politehnica din Bucureşti, susţine că noua lege pentru învăţământul superior va permite universităţilor să aibă autonomie.

„Clamăm de 30 de ani necesitatea susţinerii profunde a autonomiei universitare. De la disputa veche între rolul universităţii şi al statului discutăm despre acest lucru, iar această lege face acest pas. Noi am solicitat să creştem această autonomie universitară”, a declarat el în cadrul evenimentului.

Un alt aspect important care a apărut în dezbaterile despre noile legi ale educaţiei este cel al finanţării universităţilor. Universitaria, cel mai mare consorţiu universitar din ţară din care fac parte, printre altele, Universitatea din Bucureşti, Academia de Studii Economice (ASE) Bucureşti, Universitatea Babeş-Bolyai din Cluj-Napoca şi Universitatea Alexandru Ioan Cuza din Iaşi a cerut reprezentarea în consiliile naţionale în funcţie de numărul de profesori din universitate şi recalcularea anuală a costului mediu per student, criteriul în funcţie de care se alocă fondurile.

Despre legea învăţământului superior, ministrul educaţiei, Sorin Cîmpeanu, este de părere că vine cu o mai mare autonomie pentru universităţi.

„Dacă aş spune numai cinci lucruri despre legea învăţământului superior aş spune: autonomie universitară, deci consolidează autonomia universitară, doilea lucru este consolidarea legăturii dintre mediul academic şi mediul economic, al treilea este consolidarea legăturii cu mediul internaţional, al patrulea este că îmbunătăţeşte mult finanţarea învăţământului superior, iar al cincilea este consolidarea prevederile privind critica, atât din perspectiva prevenţiei, cât şi din perspectiva sancţionării, în cazul în care se înregistrează abateri”, a spus Cîmpeanu în cadrul aceluiaşi eveniment.

Sorin Cîmpeanu, ministrul educaţiei: Dacă aş spune numai cinci lucruri despre legea învăţământului superior, aş spune: autonomie universitară, deci consolidează autonomia universitară, al doilea lucru este consolidarea legăturii dintre mediul academic şi mediul economic, al treilea este consolidarea legăturii cu mediul internaţional, al patrulea este că îmbunătăţeşte mult finanţarea învăţământului superior, iar al cincilea este consolidarea prevederilor privind critica, atât din perspectiva prevenţiei, cât şi din perspectiva sancţionării, în cazul în care se înregistrează abateri.