Educaţie, stil de viaţă şi wellness. Numărul facultăţilor a scăzut cu aproape 26% în ultimele două decenii
♦ Numărul de facultăţi din România a scăzut cu 188 în ultimii 20 de ani ♦ În total, în 2020 erau 541 de facultăţi pe piaţa locală de învăţământ, dintre care 404 de stat şi 137 private.
Numărul facultăţilor de pe piaţa locală de învăţământ superior a scăzut cu aproape 26% în ultimii 20 de ani, conform calculelor ZF realizate pe baza datelor de la Institutul Naţional de Statistică (INS).
Astfel, numărul de facultăţi din România a scăzut cu 188 în perioada 2011 – 2020, ultimul an pentru care INS are date publicate. În total, în 2020 erau 541 de facultăţi pe piaţa locală de învăţământ, dintre care 404 de stat şi 137 private. De altfel, numărul de facultăţi private aproape că s-a înjumătăţit în ultimele două decenii, de la 264 în 2001 la 137 în 2020.
Un raport al Ministerului Educaţiei despre starea învăţământului superior arată şi el că la nivelul anului universitar 2020 - 2021 funcţionau 541 de facultăţi. În plus, trendul descrescător înregistrat de instituţiile de învăţământ superior se corelează cu tendinţele înregistrate la nivelul efectivelor de studenţi.
Dacă în anul şcolar 2011 – 2012 erau înscrişi 539.900 de studenţi în facultăţile de pe piaţa locală, în 2020 – 2021 numărul lor ajunsese la 418.300.
„Astfel, efectivele de studenţi înscrişi în învăţământul superior de licenţă au scăzut semnificativ în perioada 2011-2016, pentru ca să crească uşor în 2017 - 2018, apoi iar să scadă în anul universitar 2018-2019. În ultimii doi ani, trendul a devenit ascendent, la nivelul anului 2020 - 2021 înregistrându-se 418.300 de studenţi înscrişi în învăţământul de licenţă”, scrie raportul Ministerului Educaţiei.
Scăderea numărului de înmatriculări de la un an la altul a fost determinată de un complex de factori: ponderi mai reduse de absolvenţi de liceu care au promovat examenul de bacalaureat; număr mai mic de persoane care aleg să urmeze simultan mai mult de un program de studii universitare spre deosebire de anii anteriori sau scăderea populaţiei de vârstă teoretică de şcolarizare la acest nivel de studii, arată Ministerul Educaţiei.
„Alte posibile cauze care au condus la scăderea drastică a numărului de studenţi sunt rata crescută de părăsire timpurie a sistemului educaţional preuniversitar şi fenomenul migraţiei externe, care afectează dimensiunea cohortei ce poate să acceadă la acest nivel educaţional”, scrie raportul citat.
La nivelul anului universitar 2020 - 2021, sistemul naţional de învăţământ superior acoperea Municipiul Bucureşti şi 37 de judeţe. Nu există instituţii de învăţământ superior/facultăţi în judeţele Botoşani, Giurgiu, Ialomiţa şi Vaslui.
