ANALIZĂ ZF. România aplică şi în 2022 tradiţionala strategie din energie: închide unităţi fără a pune nimic în loc, iar avalanşa de avize pentru verzi nu se vede aproape deloc în proiecte concrete

♦ În prima jumătate a anului nu s-a montat niciun proiect eolian nou. La fel, în aceeaşi perioadă, capacitatea proiectelor solare mari conectate la reţea este aproape nesemnificativă. În schimb însă, circa 800 MW din centrale pe cărbune au fost retraşi din funcţiune. Astfel, România se îndreaptă spre încă un an în care face ce ştie mai bine în domeniul energetic: închide fără a pune nimic în loc.

Pe hârtie, lucrurile stau foarte bine pe zona de energie verde. Din 2020 şi până în prezent şi-au primit avizele tehnice sau contractele de racordare la reţea aproape 7.000 MW în proiecte de energie eoliană sau solară, capacitate care este echivalentă, în unele zile, cu cea a întregului sistem de producţie de energie. Dar datele arată însă că această efervescenţă nu s-a tradus, cel puţin în prima jumătate a anului, şi în investiţii concrete.

Astfel, datele publicate de Transelectrica pentru capacităţile dispecerizabile (suficient de mari pentru a intra în monitorizarea dispecerului energetic naţional) arată nu doar că nu s-a instalat nimic în prima parte a anului, ci că, potrivit „tradiţiei“, România a continuat cu închiderile de unităţi.

După prima jumătate a anului, capacitatea proiectelor eoliene dispecerizabile era de 2.965 MW, similară cu cea de la începutul lui 2022, iar cea a proiectelor solare era de 1.308 MW, cu numai 11 MW mai mare faţă de cea din prima zi a acestui an. În rest, pe zona de cărbuni în primul semestru s-au retras aproape 800 MW din funcţiune, cât un reactor nuclear, pe partea de hidrocentrale nu s-a construit nimic, iar din zona de hidrocarburi s-au mai retras 200 MW. La final, doar în prima jumătate a anului, România a retras din funcţiune aproape 1.000 MW, capacitate care probabil oricum nu era utilizată.