Cum a ajuns România o piaţă de traderi de energie? „Singurul lucru cert este cât se produce şi cât se consumă, în rest avem declaraţii politice care mimează îngrijorarea“. În România sunt activi 40 de traderi pursânge, din care numai 12 au sediul aici

♦ Tradingul de energie, adică mutarea unor volume mari fără ca acestea să ajungă direct la un consumator final, a fost indicată, de la cel mai înalt nivel, ca unul dintre factorii care contribuie la creşterea facturilor. Datele arată însă o realitate diferită de cea a declaraţiilor ♦ Mai departe, sunt 700 de jucători în piaţa energiei, producători, furnizori (care au un client final) şi traderi, atât producătorii, cât şi furnizorii având dreptul legal de a face trading ♦ În 2021, România a produs 57 TWh de energie şi numai pe pieţele Bursei de energie s-au plimbat 87 TWh, cu peste 50% mai mult ♦ Practic, toţi jucătorii pot fi traderi, pot muta sau bloca speculativ volume  ♦ Urmele se pierd, dar consumatorii sunt curentaţi sigur prin facturi.

„Singurul lucru cert din piaţa noastră a energiei este cât producem şi cât consumăm“, spune un specialist din domeniu. „În rest, definiţiile sunt foarte vagi, nu se poate face o diferenţă între furnizor şi trader, nu poţi să faci o separare a pieţei şi să ştii sigur care a fost cantitatea comercializată numai pe trading.“

Dar de la nivel politic, declaraţiile au sunat diferit. La începutul anului, Virgil Popescu, ministrul energiei vorbea despre o necesitate ca energia să nu mai treacă prin traderi, ci să plece de la producător, spre furnizor şi apoi la clientul final. La rândul său, premierul Nicolae Ciucă spunea că traderii vor fi impozitaţi.

„Sunt declaraţii politice care doar mimează îngrijorarea pentru că în realitate această distincţie nu poate fi făcută“, mai spun oamenii din piaţă.