Consiliul Fiscal: Deficitul bugetar va fi de 7% din PIB şi nu de 5,8% cât estimează guvernul. Întrebare: Ce fel de „rectificare pozitivă” este aceea care se bazează pe majorarea deficititului bugetar?
Faţă de ţintele de venituri asumate de Guvern va fi înregistrat, pentru 2022, un gol de circa 9 mld. lei, respectiv 0,66% din PIB. Deficitul bugetar va fi de 7% din PIB, nu 5,84% cum crede guvernul. Aceasta este analiza Consiliului Fiscal faţă de prima rectificare bugetară din an. Şi, totuşi, rectificarea bugetară este „pozitivă”.
Consiliul Fiscal scrie, în analiza sa despre rectificarea bugetară publicată joi, că, raportat la ţintele de venituri asumate de guvern în proiectul de rectificare bugetară, va fi înregistrat un gol de circa 9 mld. lei, adică 0,66% din PIB.
Pe partea de cheltuieli bugetare, scrie sursa citată, rectificarea aduce o majorare de proporţii, comparativ cu proiectul de buget, determinată în principal de suplimentarea cheltuielilor cu asistenţa socială, alte transferuri şi dobânzi.
Pe partea de cheltuieli bugetare, Consiliul Fiscal vede o subdimensionare de 6,2 mld. lei, adică 0,45% din PIB, în ipoteza în care datele trimise de Ministerul de Finanţe privind impactul măsurilor din sectorul energetic este cel estimat prin proiectul de rectificare.
Consiliul Fiscal estimează ca deficitul bugetar plauzibil de a fi atins, în metodologia cash, s-ar situa la circa 7% din PIB (faţă de 5,84% din PIB în proiecţia bugetară rectificată).
„Trebuie spus însă că acest deficit consideră venituri obţinute din suprataxare de peste 12,8 mld. lei şi cheltuieli totale către furnizorii de energie de aproximativ 7,4 mld. lei (aşa cum sunt prevăzute în rectificare)”, scriu analiştii Consiliului Fiscal, în opinia lor despre prima rectificare bugetară.
Potrivit sursei citate, proiectul primei rectificări bugetare prevede o majorare nominală substanţială – fără precedent în istoria rectificărilor evaluate de Consiliul Fiscal, din 2010 până în prezent, – atât a veniturilor (plus 31,7 mld. lei, adică 7,2% faţă de ţinta iniţială), cât şi a cheltuielilor bugetare totale (plus de 34,9 mld. lei, însemnând 6,8% faţă de ţinta iniţială).
În prima rectificare bugetară, guvernul spune că aceasta este „pozitivă”. Dar cât de „pozitivă“ este de vreme ce se bazează pe majorarea deficitului bugetar? – un plus de 3,2 mld. lei deficit, care se va adăuga automat la datoria publică care a trecut de 50% din PIB?
Exprimat ca procent în PIB documentrul guvernului spune că nivelul proiectat al deficitului bugetar este de 5,84% din PIB, identic celui din construcţia bugetară iniţială, pe fondul majorării proiecţiei PIB-ului nominal cu 55,2 mld. lei. Dar PIB-ul creşte ajutat de inflaţia, ajunsă la 15%.
Potrivit Consiliului Fiscal, revizuirea de amploare a veniturilor bugetare are două surse principale: revizuirea ascendentă a dinamicii PIB nominal (pe fondul inflaţiei ridicate, proiecţia deflatorului PIB fiind majorată de la 5,8% la 12,2%) şi încasările suplimentare din suprataxarea producătorilor de energie electrică şi gaze naturale.
„Dacă există o subdimensionare a impactului cheltuielilor privind schema de compensare în energie, ceea ce este probabil, deficitul ar creşte, inevitabil, în mod considerabil. Şi evoluţii de preţ nefavorabile pe pieţe vor pune presiune în plus pe buget. Această subdimensionare a cheltuielilor cu schema de compensare în energie creează un risc major pentru buget şi consolidarea fiscală”.
Consiliul Fiscal consideră că resursele europene din PNRR (Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă) şi CFM (Cadrul Financiar Multianual) reprezintă singura forţă contra-ciclică ce poate contracara efectele contracţioniste ale consolidării fiscale. Absorbţia într-o proporţie cât mai mare a acestor resurse financiare, atât nerambursabile, cât şi rambursabile, este vitală pentru România, având în vedere starea bugetului public şi vulnerabilităţile balanţei externe, mediul internaţional extrem de nefavorabil.