În era inflaţiei, vechile instrumente de combatere a scumpirilor accelerate nu mai funcţionează
Când economiile se opresc din creştere, după cum ameninţă s-o facă aproape în întreaga lume, politicienii injectează de obicei susţinere fiscală pentru a îndrepta lucrurile, însă de această dată lucrurile vor fi complicate, scrie Bloomberg.
Pandemia a lăsat guvernele din lumea dezvoltată cu deficite şi datorii mai mari. Însă există o problemă şi mai acută: inflaţia ridicată. Stimulentele din pandemie au contribuit la aceasta, admit mulţi economişti. Iar cu lanţurile de aprovizionare încă blocate, măsura standard de combatere a recesiunii prin adăugarea de şi mai mult cash în buzunarele consumatorilor riscă să amplifice presiunile inflaţioniste deja ridicate.
Acesta este contextul în care luptele pe bugete se intensifică în multe ţări, cu Italia deja o victimă majoră. Riscul ca bugetele şi băncile centrale să meargă în direcţii opuse este larg răspândit, potrivit FMI.
Austeritatea, un tratament standard pentru îmblânzirea inflaţiei, este susţinută de economişti şi investitori, dar nu este deloc populară în rândul celor cărora le este impusă. De asemenea, strategii multor ţări pot arăta că inflaţia provine din afara graniţelor proprii, acest lucru creând spaţiu pentru impulsionarea economiilor fără alimentarea presiunilor inflaţioniste.
Chiar şi în SUA, cu cele mai ample stimulente, Congresul ar acţiona probabil dacă economia s-ar deteriora suficient de rău, spune Claudia Sahm, fost economist Fed.
Deocamdată, recesiunile sunt doar un risc în cea mai mare parte a lumii, în timp ce inflaţia este o realitate. Asemeni bancherilor centrali, politicienii responsabili de bugete trebuie să le ia pe amândouă în considerare.
În Italia, apelurile pentru cheltuieli suplimentare pentru diminuarea impactului crizei energetice vor domina campaniile pentru alegerile din septembrie. Draghi a declarat că se poate cheltui fără a creşte deficitul bugetar al ţării, susţinând subvenţii pentru facturile la energie şi un salariu minim mai mare, spunând că acestea nu vor alimenta inflaţia.
Unii din partenerii săi au vrut mai mult, însă guvernul italian nu va putea cheltui la o scară foarte mare, iar asta pentru că cea mai îndatorată ţară a continentului are nevoie de ajutorul BCE pentru a ţine speculatorii la distanţă.
În SUA, Fed-ul se bazează pe majorări agresive de dobânzi pentru a reduce inflaţia de la un maxim pe patru decenii. Mulţi legislatori şi economişti argumentează că stimulentele prea mari din pandemie sunt de vină, astfel că apetitul pentru a cheltui şi mai mult este redus, chiar şi în caz de declin economic.