Opinie Grégoire Vigroux, antreprenor francez în România: Nu confunda cariera cu viaţa sau cum am fost lovit de burnout

Lecţii învăţate dur dintr-un episod de burnout ca şi antreprenor

25 Martie, 2014: Sunt la birou şi sunt îngropat în muncă. 

Mă aflu în faţa a numeroase provocări şi a unui stres imens. Nu am reuşit să dorm bine de câteva zile şi nici să îmi menţin rutina de sport. Însă nu mă preocupă lucrul acesta foarte tare, pe cât mă preocupă perfomanţa companiilor în care sunt implicat. Avem nişte obiective ambiţioase de atins şi acesta este singurul lucru care contează pentru mine momentan. 

Cu toate acestea, dintr-o dată nivelul meu de energie scade dramatic.  

Mă ridic, dar nu reuşesc să fac decât câţiva paşi şi să strig după ajutor: „Colegi, nu mă simt bine! Chemaţi ambulanţa.”; după care mă prăbuşesc pe jos. 

Mâinile şi picioare nu mai cooperează. Colegii din birou se adună în jurul meu speriaţi. Nu pot să respir şi simt o presiune imensă deasupra pieptului. Mă simt aproape de pragul morţii.

Ambulanţa mă duce la spitalul cel mai apropiat, îmi sunt făcute analizele de rutină şi concluzia este că starea mea este una foarte bună. Imposibil, îmi spun eu. Simt cum nu pot respira normal şi abia mă pot mişca. 

Decid să plec de la spitalul de stat şi să merg la un spiral privat, unde le povestesc medicilor cele întâmplate în cursul zilei. După ce mă ascultă, doctorul face o singură remarcă... „Domnule, din păcate văd tot mai mulţi antreprenori în starea dumneavoastră...!”

După ce am auzit remarca doctorului, îmi pică imediat fisa şi realizez ce s-a înâmplat. Auzisem de burnout de al alte persoane şi părea a fi singura explicaţie rezonabilă. 

Burnoutul are efecte asupra oricui, chiar dacă te gândeşti că nu ţi se poate întâmpla chiar ţie. 

Acesta te conduce într-o stare de epuizare extremă din cauza surmenajului. Termenul de burnout are şi o semnificaţie în domeniul electric, unde reprezintă defectarea unui echipament prin supraîncălzire. Cred că poate fi o metaforă interesantă pentru ceea ce ni se întâmplă nouă ca oameni. 

Când am fost pus la pâmânt de burnout aveam 34 de ani. Eram o persoană foarte ambiţioasă şi credeam că nimic nu îmi poate sta în cale. Mă credeam invincibil. Dar, adevărul este că sunt la fel de fragil ca oricine altcineva. 

Corpul nostru are o limită. Dacă încercăm să ne depăşim aceste limite, suntem atenţionaţi natural că nu suntem pe drumul cel bun. În cazul meu, creierul meu a decis să îmi blocheze funcţiile de mişcare şi să îmi arate cum arată un shutdown. 

Starea în care mă aflam mi-a transmis un mesaj: 

„Opreşte-te, Grég! Lucrezi prea mult şi ai nevoie să o iei mai încet.” 

Într-un fel, cred că un episod de burnout poate fi privit ca o pandemie. Aceasta este o boală a secolului 21. Un studiu din 2018 cu peste 1000 de respondenţi, derulat de Deloitte arată că 77% dintre aceştia au trecut printr-un episod de burnout la locul de muncă actual. 

Câţiva ani mai târziu, în zilele noastre pandemia a contribuit şi ea, adăugând un alt tip de stres şi conducând mulţi oameni spre burnout. În ciuda acestor statistici alarmante, mi-am daat seama că mulţi oameni nu vorbesc despre experienţa prin care trec fiindcă se simt ruşinaţi.

Dragi antreprenori este în regulă să vorbiţi despre burnout şi să fiţi vulnerabili.

Ştim cu toţii că în lumea afacerilor trebuie să arăţi mereu o personalitate puternică, rezilienţă şi efort constant. Nu este loc de vulnerabilitate, fiindcă poţi părea slab...fragil. Fragilitatea nu îi face demni pe antreprenori să poarte responsabilităţi mari. 

Aceasta este una dintre cele mai mari greşeli pe care oamenii le fac, ascuzând starea lor de oamenii din jur. Antreprenorii suferă în spatele cortinei.

Vorbiţi deschis despre burnout.

Eu nu mi-am ascuns experienţa de burnout în faţa nimănui, chiar dacă m-a făcut să par mai vulnerabil. Cred că este de datoria mea, fiindcă am cunoscut efectele negative, să îi ajut pe alţi antreprenori, să nu mai treacă prin asta. 

Sper ca experienţa mea să le arate cum să îşi identifice simptomele şi să ia o acţiune până nu este prea târziu. Cu această ocazie, îi încurajez şi pe alţi antreprenori care au avut un episod de burnout, să îşi împărtăşească experienţa public. 

Reorganizaţi-vă priorităţile şi concentraţi-vă pe lucruri care vă dau energie. 

Eu am avut nevoie de luni de zile pentru a mă recupera după burnout. Am început să fac schimbări în viaţa mea şi să petrec mai mult timp cu familia. Acestea mi-au adus energia de care aveam nevoie în zilele dificile de la muncă. Burnout-ul m-a învăţat să am grijă mai mult de mine, să nu mai lucrez noaptea şi în weekend, decât dacă este o urgenţă. 

Concentraţi-vă pe ce ştiţi să faceţi cel mai bine. 

Ca orice fondator al unei companii, am încercat să fac de toate şi a fost o greşeală imensă. Finanţe, resurse umane, contabilitate, dezvoltare de produs, lucruri pe care nu le stăpâneam şi care doar îmi adăugau frustrare.

Productivitatea mea a crescut când m-am concentrat pe ceea ce ştiu să fac cel mai bine. Când fac ceea ce îmi place, am un tonus şi un ritm mai bun în muncă. 

Foarte mulţi oameni de afaceri spun că: „Trebuie să ieşi din zona de confort pentru a avea succes!”. Eu nu sunt de acord cu asta. Acesta este un mit. Viaţa este prea scurtă pentru a o investi pe toată în afacerea pe care o creezi. Avem nevoie şi de timp şi experienţe care ne plac şi ne fac să ne simţim bine. 

În încheiere, vă voi lăsa câteva rânduri de la un politician, ce a tins să lucreze prea mult, până şi-a dat seama ce contează pentru el. 

„Nu confunda cariera cu viaţa.” 

Grégoire Vigroux este un antreprenor româno-francez care a făcut mai multe afaceri în România, începând de la un call center până la diverse aplicaţii.