Pagina verde. Un imbold pentru clădiri sustenabile. Primăria Iaşi a acordat reduceri de impozite pentru şase proprietari de imobile verzi: „Următoarea ţintă este eficientizarea energetică a instituţiilor de învăţământ“

Autor: Alina-Elena Vasiliu 07.09.2022

De la doar două certificate care atestă statutul de clădire verde în 2010, numărul certificatelor acordate într-un an a ajuns la 154 în 2020, potrivit statisticilor ♦ În total, în România existau, la finalul lui 2020, peste 330 de proiecte imobiliare certificate conform normelor BREEAM şi LEED.

Şase proprietari de clădiri din Iaşi au plătit impozite mai mici în perioada 2019-2020 după ce fie au dezvoltat clădiri verzi de la zero, fie au renovat major unele deja existente în direcţia eficienţei energetice. Primăria Iaşi a fost unul dintre pionierii acestui tip de iniţiative.

„La nivelul municipiului Iaşi, s-a impus stimularea persoanelor juridice în vederea construirii de clădiri verzi sau pentru a aduce la acest nivel clădirile existente, acest fapt concretizându-se prin elaborarea şi aprobarea unei scheme de ajutor de minimis pentru acordarea unor facilităţi de natura reducerii impozitului datorat de către persoanele juridice pentru clădirile care deţin o certificare oficială recunoscută la nivel naţional şi internaţional ca şi clădire verde“, spun reprezentanţii primăriei Iaşi, într-un răspuns formulat de Vasile Tiron, directorul Direcţiei Relaţiei Publice şi Transparenţă Decizională, la solicitarea ZF.

Facilitatea a fost acordată diferenţiat, în funcţie de nivelul de sustenabilitate al clădirii, cu efect asupra calităţii vieţii în raport cu trei factori: de mediu, sociali şi economici. Astfel, pentru clădirile care deţin un certificat de performanţă energetică clasa A şi un certificat care atestă sustenabilitatea clădirii de nivelul 1, reducerea impozitului a fost de 50%. Pentru clădirile cu nivel de sustenabilitate 2, reducerea a fost de 35%, iar pentru nivelul 3 – de 20%.


Măsura luată de Consiliul Local din Iaşi a venit în contextul în care Uniunea Europeană a formulat mai multe cerinţe pentru creşterea calităţii vieţii în marile oraşe din Europa, eficienţa energetică fiind una dintre componente.


„Având în vedere condiţiile şi cerinţele care trebuia îndeplinite de clădiri în cadrul sistemelor de certificare, am estimat că numărul de persoane juridice beneficiare în perioada de valabilitate a schemei va fi de 15“, adaugă oficialii primăriei.

În perioada 2019-2020, în care a fost valabilă această schemă de sprijin financiar, şi-au manifestat intenţia de aplicare opt persoane juridice, dintre care şase au fost declarate eligibile.

„Obiectivul schemei de ajutor de minimis a fost încurajarea pieţei pentru dezvoltarea de clădiri noi performante energetic şi ecologic, şi nu recompensarea clădirilor existente performante. Din acest considerent, propu­nerea de ajutor fiscal a exclus sistemele de certificare pentru mentenanţă şi operare a clădirilor existente.“

Acum, municipalitatea din Iaşi, condusă de Mihai Chirica, şi-a setat o nouă ţintă. „Pentru continuitatea dezvoltării durabile şi satisfacerea nevoilor prezentului fără a le compromite pe cele ale generaţiilor viitoare, municipiul Iaşi îşi propune atingerea acestui obiectiv într-o manieră în care politicile economice, sociale şi de mediu să fie abordate împreună, la toate nivelurile, ţinta prioritară fiind eficientizarea energetică a instituţiilor de învăţământ.“

Măsura luată de Consiliul Local din Iaşi a venit în contextul în care Uniunea Europeană a formulat mai multe cerinţe pentru creşterea calităţii vieţii în marile oraşe din Europa, eficienţa energetică fiind una dintre componente. Interesul pentru eficientizarea consumului de energie în clădiri a devenit tot mai mare în rândul dezvoltatorilor imobiliari din România, în condiţiile în care datele Comisiei Europene arată că aproximativ 40% din totalul consumului de energie în Europa sunt reprezentate de clădiri.

Un proiect de lege din 2021 pentru modificarea Codului Fiscal a introdus, în aceste condiţii, posibilitatea consiliilor locale de a hotărî să acorde scutirea sau reducerea impozitului/ taxei pe clădiri în diferite situaţii, printre care şi cea în care proprietarii au executat pe cheltuială proprie lucrări de intervenţie pentru creşterea performanţei energetice. Sumele scutite din impozite ar urma să fie recuperate prin accesarea fondurilor europene.

De altfel, tot în acest context, finalul anului 2020 a adus o schimbare majoră în sectorul clădirilor private, fie ele locuinţe individuale, blocuri multifamiliale, clădiri de birouri sau alte tipuri de spaţii.

Astfel, în România, la fel ca în toate celelalte state membre ale UE, clădirile pentru care recepţia la terminarea lucrărilor se efectuează în baza unei autorizaţii de construire emise începând cu 31 decembrie 2020 trebuie să respecte standardul nZEB, adică să aibă un consum de energie aproape egal cu zero, asigurat în mare parte din surse regenerabile de energie, dar şi printr-un grad ridicat de eficienţă energetică. Noile norme se aplică totuşi şi imobilelor care există deja, directiva UE făcând referire la obligativitatea de a se utiliza, în cazul unor renovări majore, materiale şi sisteme care să respecte normativele nZEB.

Odată ce conceptul clădirilor verzi a luat amploare la nivel mondial, şi în România au început să se vadă efectele. Astfel, de la doar două certificate care atestă statutul de clădire verde în 2010, numărul certificatelor acordate într-un an a ajuns la 154 în 2020. În aceste numere sunt incluse atât normele BREEAM, cât şi cele LEED, potrivit raportului „The 2021 sustainable development report“, realizat de BuildGreen, companie de consultanţă pe segmentul de certificări sustenabile şi dezvoltare a clădirilor eficiente.

Birourile şi retailul îşi dispută primele poziţii în ceea ce priveşte ponderea de spaţii certificate ca fiind verzi din totalul proiectelor imobiliare din România, cu ponderi între 30% şi 50%.

În total, în România existau, la finalul lui 2020, peste 330 de proiecte imobiliare certificate conform normelor BREEAM şi LEED, cele mai cunoscute norme privind dezvoltarea sustenabilă la nivel mondial, arată datele BuildGreen. Numărul este extrem de redus raportat la stocul total de imobile, dar dezvoltatorii fac paşi pentru a duce ponderea mai sus.