Listarea Hidroelectrica nu contribuie la dezvoltarea capacităţilor energetice, dar umflă buzunarele băncilor occidentale cu 80 de milioane de euro

♦ La cele mai recente mari listări de la Bursa de la Bucureşti, precum One United, Transport Trade Services, Aquila, costurile de consultanţă au fost de 3-4% din valoarea totală a ofertei ♦ Deci cu alte cuvinte, la o ofertă de maximum 2 mld. euro, aşa cum este dată de pachetul maxim scos la vânzare din Hidroelectrica, costurile pentru o astfel de listare s-ar ridica la circa 80 mil. euro l Fondul Proprietatea plăteşte aceste costuri.

Morgan Stanley, Citi, Bank of America, Barclays, UBS sunt printre băncile pe care Fondul Proprietatea (FP) le-a angajat pentru a intermedia listarea a maximum 20% din producătorul de energie Hidroelectrica în ceea ce ar putea fi cea mai mare vânzare de acţiuni pe bursă din istoria României, potrivit unor surse din piaţă.

Fondul Proprietatea a anunţat săptămâna trecută faptul că a selectat băncile pentru listare dar nu a dat niciun nume motivând că nu i se permite de la avocaţi.

Ziarul Financiar a dezvăluit ulterior numele băncilor. Astfel Global Managers sunt Citi, Morgan Stanley, Jefferis – toate din SUA şi Erste din Austria. Joint Managers sunt Bank of America, Barclays, UBS, UniCredit, Wood. Co-lead managers sunt Banca Transilvania – BT CP şi Swiss Capital. Cu alte cuvinte doar două nume româneşti pe listă, respectiv Banca Transilvania şi societatea de brokeraj Swiss Capital.

Astfel aceste instituţii de credit vor fi în linia întâi în ceea ce priveşte oferta de listare a Hidroelectrica, estimată la Ziarul Financiar la aproximativ 2 miliarde de euro pe baza evaluării Fondului, adică vor structura oferta (procentele de vânzare la Bursa de la Bucureşti, sau alte burse dacă este cazul), preţul de vânzare, alocările de tranşe între retail şi instituţional, vor discuta cu investitorii, pentru a maximiza şansele de succes.

Potrivit calculelor realizate de Ziarul Financiar, la cele mai recente mari listări de la Bursa de la Bucureşti, precum One United, Transport Trade Services, Aquila, costurile de consultanţă au fost de 3-4% din valoarea totală a ofertei.

Deci cu alte cuvinte, la o ofertă de maximum 2 mld. euro, aşa cum este dată de pachetul maxim scos la vânzare, costurile pentru o astfel de listare s-ar ridica la circa 80 mil. euro, din care cea mai mare parte va merge către sindicatul de intermediere.

Fondul Proprietatea, în calitate de acţionar vânzător, va suporta aceste costuri. Alte cheltuieli vor fi cele cu auditorii, juridice, ASF, Depozitarul Central, BVB.

„Există anumite restricţii juridice impuse de avocaţi, care ne împiedică să menţionam numele băncilor. Altfel, noi vi le-am fi spus”, este răspunsul transmis de Fondul Proprietatea, la care 7,6 milioane de salariaţi români au 30% fiind cei mai mari investitori prin Pilonul II, la solicitarea prin care ZF a cerut numele băncilor angajate pentru listarea Hidroelectrica.

Solicitarea ZF a fost transmisă la câteva minute după ce Fondul Proprietatea a anunţat printr-un comunicat că a angajat consorţiul de listare pentru cea mai mare ofertă de vânzare de acţiuni din istoria României “compus din bănci de investiţii internaţionale, regionale şi locale”. FP nu a oferit niciun nume.

Potrivit raportului semestrial, Fondul este asistat de Filip & Company şi Linklaters LLP pentru partea juridică a tranzacţiei. Rotschid, cea mai influentă bancă din lume, este consultant pe partea de equity, care nu este acelaţi lucru cu banca din consorţiul de listare.

Hidroelectrica va folosi în procesul de IPO, consilierul juridic Dentons Europe – Zizzi – Caradja & Asociaţii pentru partea juridică şi STJ Advisors pentru partea de equity, pe care i-a selectat deja în legătură cu planul iniţial de listare.

Fondul deţine în prezent 19,94% din capitalul social emis al Hidroelectrica, reprezentând aproximativ 77,2% din VAN-ul FP la sfârşitul lunii iulie 2022.

Hidroelectrica, cel mai mare producător de energie electrică al ţării şi cea mai profitabilă companie din portofoliul statului român, a încheiat primul semestru din 2022 cu venituri de 4,7 mld. lei, în creştere cu 48% faţă de aceeaşi perioadă din 2021 în timp ce profitul net s-a majorat cu 56% la 2,6 mld. lei. Astfel perla energiei româneşti a avut o marjă de profitabilitate de 55%.