Valer Hancaş, Kaufland România: Bugetul de investiţii din acest an se apropie de 400 mil. euro, cel mai ridicat nivel din ultimul deceniu. Retailerul construieşte un nou depozit, în zona Moldovei, al treilea al Kaufland în România, amplasat pe un teren de 40 ha l De asemenea, banii merg către deschiderea a cel puţin zece magazine noi şi remodelarea unora dintre cele existente

 ♦ Reţeaua continuă să cumpere terenuri pentru dezvoltarea viitoare ♦ Nu în ultimul rând, investiţiile sunt orientate şi către montarea de panouri fotovoltaice, instalarea de staţii de încărcare pentru maşini electrice şi alte proiecte din zona de sustenabilitate.

Consumul de bunuri alimenta­re, de cosmetice şi articole pentru casă s-a menţinut pe un trend ascendent în prima parte a lui 2022, însă toamna şi iarna se anunţă dificile, aşa că evoluţia pozitivă s-ar putea inversa, odată ce costurile cu întreţinerea locuinţelor şi cu ratele la bănci vor exploda.

„E un an dificil, vine cu costuri supli­mentare pentru absolut oricine – de la energie la combustibil -, iar asta re­sim­ţim în propriile buzu­nare. În România, con­su­mul a avut până acum un trend ascendent, chiar şi în acest context. Au existat, probabil, nişte rezerve financiare din 2020 şi 2021, pe­ri­oadă în care lumea a fost mai prudentă în a cheltui, dat fiind că o serie de expe­rienţe nu au fost posibile (vacanţe, ieşit în oraş - n.red.). Începând cu toamna a­ceasta însă, e probabil ca evoluţia ascen­dentă să se inverseze, mai ales că în sezonul rece costurile de întreţinere a unei gospo­dării vor creşte simţitor“, a spus Valer Hancaş, directorul de comunicare şi cor­porate affairs al Kaufland România şi Republica Moldova, în cadrul emisiunii Cu România, pentru România.

Această situaţie va duce la schimbarea comportamentului de consum, după mode­lul deja cunoscut din timpul crizelor anteri­oare. Mai exact, inflaţia va aduce din nou în prim-plan promoţiile şi apetitul românilor pentru ele. „De regulă, comportamentul de con­sum se schimbă în crize. În 2019 vor­beam despre up­trad­ing, des­pre orientarea ro­mâ­nilor spre pro­duse mai scumpe, eco, su­perioa­re cali­ta­tiv. În timpul cri­zelor, aceste aspecte trec pe un plan se­cun­dar, şi am văzut asta şi în 2008. Preţul devine din nou cel care dictea­ză achi­ziţiile.“

Preţurile la raft ale celor mai multe ar­ticole au crescut sim­ţi­tor în ultimul an, ritmul scumpi­ri­lor să­rind de 25% în nume­roase si­tuaţii. Produ­cătorii spun că scum­pirile vin pe lanţ şi că ei se confruntă cu ma­jorări constante de la fur­nizori. Retailerii, pe de altă parte, negocia­ză dur orice majorare de preţ de la raft, afir­mând că românii nu pot suporta scumpiri prea mari sau prea dese.

În acest context, producătorii afirmă că marile reţele nu îi lasă să ridice preţurile de câte ori ar avea nevoie ca să acopere cos­turile şi nici în ritmul dorit.

„Există majorări de preţuri care se bazează pe creşterea costurilor, e adevărat. Dar orice scumpire trebuie justificată. Noi suntem interfaţa între producător şi con­sumator şi ceea ce dorim e să putem oferi o stabilitate clienţilor noştri din acest punct de vedere. Cum ar fi să fluctueze preţul unui produs cu 20% în fiecare an? La un moment dat am mai renunţa să mai fim fideli acelui brand ori produs“, adaugă Valer Hancaş.

El e de părere că orice creştere de preţ trebuie să fie justificată şi totodată gândită şi pre­gătită pentru buzunarul consuma­to­rului. Con­su­matorul nu ar găsi, în faţa raftului, nicio justificare pentru o asemenea scum­pi­re, bruscă, de 20%.

Ce altceva caută con­sumatorul român în ma­gazine, dincolo de pre­ţuri bune?

„Am văzut un studiu recent care ne arată cum s-a schimbat lumea în trei ani. Cele mai im­portante trei dimensiuni pentru un brand au de­venit empatia – până anul acesta eu nu am auzit ca un consumator să vrea empatie de la un brand -, sustena­bilitatea şi abia apoi produsul. În doi ani, paradigma economică s-a schimbat într-una emoţională.“

Totodată, există studii de piaţă care arată că avem, ca români, o înclinaţie către produsele locale, naţionale. În 2021, ponde­rea românilor care căutau aceste tipuri de bunuri crescuse chiar cu 35% faţă de anii anteriori, adaugă executivul Kaufland. Însă, preţul rămâne determinant în decizia de cumpărare.

„Patriotismul trece şi prin stomac şi prin buzunar. E adevărat, decizia de cumpă­rare e influenţată şi de preţul în sine şi de diferenţa de preţ. Dacă vorbim de o dife­renţă de 20%, depinde dacă e de la 1 leu la 1,2 lei sau de la 100 la 120 de lei.“

Hancaş adaugă că, în ultimii doi ani şi ju­mătate, care au reprezentat o lecţie im­portantă pentru întreaga economie locală, producătorii, procesatorii, agricultorii şi retailerii, prin parteneriatele încheiate şi prin relaţiile consolidate, au reuşit să facă din România o ţară care să se bazeze mai mult pe propria industrie alimentară.

„Consumatorul, după experienţa ultimilor ani, trebuie să se poată baza pe faptul că produsele ce îşi fac loc, în mod constant, în coşul său de cumpărături vor putea fi găsite la raft fără sincope. Lanţul scurt de aprovizionare înseamnă totodată costuri mai reduse pentru consumator, dar şi un impact mai mic asupra naturii.“

Astăzi, circa 85-86% dintre toţi partenerii Kaufland România, furnizori atât de bunuri, cât şi de servicii, sunt companii locale.

„Includem aici şi furnizorii internaţionali, dar care produc în România. Astfel, plăţile către partenerii din România se ridică la 68% din cifra de afaceri generată de Kaufland. În cifră absolută, asta înseamnă 2 mld. euro. Ponderea creşte cu circa 10% în fiecare an.“ Diferenţa se împarte astfel: 13% sunt plăţi către producătorii din exteriorul ţării, iar 19% reprezintă costuri administrative şi salarii, precizează directorul de comunicare şi corporate affairs al retailerului.

„În momentul de faţă, acoperim orice grupă de marfă, orice sortiment, cu o proporţie mai mult decât majoritară din România.“

Kaufland are în fiecare zi circa 500.000 de clienţi care merg în cele 155 de hipermarketuri locale. Magazinele reţelei sunt alimentate zilnic cu 300-500 de camioane de marfă. Planurile companiei nu se opresc aici.

„În ultimii ani, în medie, am investit 300 mil. euro anual. În 2022, mizăm pe o creştere a bugetului, până chiar spre 400 mil. euro, cel mai ridicat nivel din ultimii cel puţin zece ani.“

Spre comparaţie, în producţia de bunuri de larg consum, investiţii de asemenea calibru sunt inexistente, ultima fabrică de 100 mil. euro în industria alimentară fiind inaugurată acum mai bine de un deceniu.

Kaufland construieşte un nou depozit în zona Moldovei, al treilea din România, amplasat pe un teren de 40 ha. De asemenea, reţeaua deschide cel puţin zece magazine noi în 2022. Mai mult, modernizează unităţi deja existente şi cumpără terenuri pentru expasiunea viitoare.

„Totodată, investim în sustenabilitate, ceea ce înseamnă, printre altele, montarea de panouri fotovoltaice şi instalarea de staţii de încărcare pentru maşini electrice. Până la finalul anului, fiecare magazin din Bucureşti va deţine cel puţin o staţie de încărcare de acest gen. Capitala se alătură traseului celor 28 de oraşe care unesc vestul cu estul, nordul cu sudul.“

Astăzi, poţi merge cu o maşină electrică până la Iaşi şi, mai departe, până la Chişinău (unde Kaufland are magazine). „Continuăm să investim în domeniu.“

Anul trecut, Kaufland a finalizat şi un proiect de energie verde, ce ocupă o suprafaţă de 2 ha, acoperită cu aproximativ 4.000 de panouri solare. Acestea sunt pe terenul depozitului din Turda.

„Acestea ne asigură o parte din energia de care avem nevoie pentru a funcţiona. O să facem proiecte de gen şi pe acoperişurile unor magazine, acolo unde zona şi poziţia o permit.“

Kaufland este al doilea cel mai important jucător din comerţul modern local, cu afaceri de 14 mld. lei (2,8 mld. euro) în 2021, plus 8,8%.