ZF Cu România pentru România. Oana Lungu, director de achiziţii Kaufland: Dintr-un total de 3.000 de furnizori de marfă şi servicii, 2.500 sunt români. Retailerul german Kaufland are în România o reţea de circa 155 de hipermarketuri cu preţuri mici

Lanţul de hipermarketuri Kaufland avea la finalului anului trecut în România circa 3.000 de furnizori de bunuri şi servicii, iar dintre aceştia 83%, adică 2.500, sunt români. Este vorba atât de companiile care livrează marfă pentru a pune pe rafturile ma­gazinelor, cât şi de firme de pază, curăţenie sau alte servicii.

„În 2021, dintr-un total de 3.000 de furnizori de marfă şi servicii, 2.500 au fost români. Cam 80% dintre fac­tu­rile pe care noi le plătim către furni­zori pro­vin de la furnizori români. Con­cret, 68 de bani din fiecare leu ce intră la casele de marcat ajung la furnizorii români. An de an, această valoare creş­te. Dacă ne raportăm la 2016, creş­terea e de 170%“, a spus Oana Lungu, director de achiziţii Kaufland România şi Moldova, în cadrul emisiunii Cu România, pentru România.

Ea adaugă că în fiecare dintre pie­ţele în care Kaufland intră, compania acţionează local, astfel colaborează cu companii autohtone.

„Vorbim – datorită acestei cola­borări – de un lanţ scurt de aprovizio­nare, vorbim despre sustenabilitate. Par­curgem distanţe mai mici cu măr­furile care ajung pe rafturi, iar asta înseamnă combustibil mai puţin con­sumat. Aceste aspecte stau la baza e­co­nomiei circulare. Cumpărăm marfă de la furnizori locali, iar ei creează lo­curi de muncă. Plătim taxe către statul român, la fel şi furnizorii.“

Mai mult, aceste relaţii sunt im­por­tante şi pentru că oamenii vor să găsească pe rafturi marfă românească. Executivul adaugă că astăzi clienţii se uită la tot, de la cât de uşor găsesc loc de parcare sau cărucior într-un maga­zin, la preţ sau sustenabilitatea pro­duselor.

În medie, un magazin Kaufland are 12.000 de produse alimentare la raft – aceasta fiind, de departe, cea mai importantă categorie de bunuri în orice hipermarket.

Apar totuşi diferenţe între magazine, atât ca suprafaţă totală, cât şi ca număr de articole.

„Pe lângă componenta locală, legată de România, mai există şi cea locală legată de oraşul unde un magazin se află. Nu toate oraşele au aceleaşi dimensiuni sau putere de cumpărare, aşa că am reuşit să adaptăm formatele noastre.“

Hipermarketurile Kaufland măsoară între 2.000 şi 5.500 mp suprafaţă de vânzare, media fiind undeva la 3.600 mp, conform celor mai recente date ZF. În total, reţeaua numără astăzi 155 de unităţi.

„Mergem cu formate mai mici în anumite localităţi ca să acoperim fiecare zonă importantă din ţară. Adaptăm şi sortimentul. Sunt articole care au volume mult mai mari în anumite zone ale ţării faţă de altele.“

Spre exemplu, în nord e foarte populară pâinea de gramaje mari – de 1 kilogram sau 500 de grame, pe când în zona Moldovei e mai căutată franzela de 300 de grame.

„Date fiind aceste diferenţe de comportament de consum, încercăm să adaptăm inclusiv spaţiul la raft pentru fiecare produs în parte. Avem furnizori care livrează doar regional sau local.“

Spre exemplu, pe categoria de panificaţie, furnizorii livrează către 1-3 magazine. Există şi un model regional, companiile din industria alimentară, spre exemplu, acoperind doar o zonă a ţării. Totodată, există şi furnizori care livrează doar către unul dintre cele două depozite centrale ale Kaufland – Turda sau Ploieşti.

„În categoria de produse proaspete avem cei mai mulţi furnizori locali. Pe pui proaspăt, ne asigurăm necesarul 100% local. La fel pe panificaţie proaspătă. La ouă 90% sunt aduse din România. La miere cota e de 60%. Sunt multe categorii unde putem spune că avem suficienţi furnizori locali, avem produse relevante să le punem pe rafturi.“ Unde ar exista potenţial de creştere? În categoriile de detergenţi şi cosmetice. Aici domină brandurile internaţionale.

În ceea ce priveşte fructele şi legumele, în sezon, Kaufland acoperă din România cam 90% din necesarul. În extra-sezon, pentru a putea livra, producătorii au nevoie de sere încălzite.

„Pe de-o parte e vorba de o investiţie în sere pe care unii nu o pot acoperi. Apoi, facturile de încălzire pot fi foarte mari.“

E un proiect departe de a fi implementat dat fiind că furnizorii nu au capacitatea de a acoperi aceste sume, spune executivul român.

„Avem parteneri care au crescut de la businessuri foarte mici, dar aceştia sunt furnizori care au fost interesaţi să dezvolte, au urmărit trendurile din piaţă. Astfel, au dezvoltat produse noi, au perfecţionat articole deja existente. Un produs ce apare la un moment dat în sortiment nu înseamnă că rămâne în forma respectivă pe raft, poate avea un design îmbunătăţit sau o reţetă schimbată.“

Oana Lungu adaugă că grupul Kaufland analizează toate ofertele pe care le primeşte de la furnizori. Dacă vorbim de marcă proprie însă, lucrurile stau diferit. Cine vrea să livreze marcă proprie trebuie să bifeze câteva etape– să deţină nişte certificări care să îl facă eligibil pentru poziţie, să treacă de un audit făcut de Kaufland Germania, să poată livra un volum important de marfă şi să respecte în permanenţă ceea ce e trecut în caietul de sarcini.

„Marca proprie s-a dezvoltat de-a lungul timpului şi a intrat în fiecare categorie în parte, ba chiar acoperă şi zonele de nişă. În total avem sub mărci proprii 25 de game, acoperind toate categoriile alimentare, nealimentare, cosmetice.“

Anual, retailerul lansează câteva zeci de produse noi pe zona de marcă proprie.

Una dintre cele mai importante mărci proprii este Vreau din România, care a apărut în 2016, dar de-a lungul timpului ea a fost dezvoltată ca portofoliu, având astăzi 150 de articole. „Avem 50 de furnizori cu care lucrăm pe această marcă proprie, fiind exclusiv furnizori români.“

Mărcile private au ajuns să mănânce 25% din tot ce înseamnă piaţa de FMCG în valoare, iar cota lor va tot creşte, mai ales în contextul economic actual ce îi face pe români să fie tot mai atenţi la modul în care îşi cheltuie banii. Aceste produse au preţuri cu până la 30% mai mici decât brandurile consacrate.

Kaufland este al doilea cel mai important jucător din comerţul modern local, cu afaceri de 14 mld. lei (2,8 mld. euro) în 2021, plus 8,8%.