ZF High-Tech Innovation Summit 2022. România poate urca de pe ultimul loc din UE în topurile digitalizării şi inovaţiei doar prin colaborare, arderea unor etape şi investiţii în educaţie

Autor: Alexandra Cepăreanu 27.09.2022

♦ Daniel Rusen, director de marketing şi operaţiuni în cadrul Microsoft România: Trebuie să ducem digitalizarea şi procesele de transformare digitală în zona de IMM-uri ♦ Ciprian Zamfirescu, digital transformation manager, Vodafone România: Companiile nu prea comunică între ele, iar aici avem de îmbunătăţit, pentru că nu există o companie bună la toate, ci anumite firme puse cap la cap pot ridica nivelul ţării.

Colaborarea şi cooperarea între companii, investiţiile în educaţia digitală – de la elevi la studenţi şi până la candidaţii din piaţa forţei de muncă – şi arderea unor etape pot accelera transformarea digitală a României şi adopţia inovaţiei, au concluzionat reprezentanţi ai ecosistemului tech din România şi lideri ai mediului de business local, în cadrul conferinţei ZF High-Tech Innovation Summit 2022, organizată de Ziarul Financiar împreună cu Vodafone, Vantage Towers, Microsoft şi Fondul Român de Contragarantare.

„Putem avansa ca societate doar prin investiţii în zonele în care este nevoie. Iar educaţia trebuie finanţată, atât cea a copiilor cât şi a adulţilor. Şi trebuie să sărim etape. Trebuie să vedem unde putem să performăm şi să accelerăm în acele zone, iar acolo unde nu performăm să facem salturi şi mai mari. Prin orice investiţie făcută, spre exemplu, când achiziţionăm ceva să fie ceva bun, când căutăm soluţii să căutăm să fie de calitate. Trebuie să fim perfecţionişti în ceea ce consumăm pentru că ne poate ajuta să ne creştem eficienţa“, a explicat Cosmin Mălureanu, CEO al companiei româneşti de e-learning Ascendia.

Bogdan Tudor, fondator şi CEO al StarTech Team, companie locală specializată în furnizarea de servicii IT, activă pe piaţa din România de 20 ani şi pe piaţa din SUA de 10 ani, a adus aminte că România a mai ars anumite etape şi înainte, când a făcut un pas uriaş din zona de conexiuni de mică viteză prin fire de cupru la internetul de mare viteză prin fibră optică.

„Practic, am demonstrat că atunci când eşti în urmă poţi să implementezi direct o soluţie nouă, o soluţie mai bună. Ceea ce observ în prezent este că lucrurile se întâmplă, companiile au programe de transformare digitală şi există o efervescenţă pe piaţă. Multe companii dezvoltă programe prin care folosesc tehnologia pentru a-şi îmbunătăţi activitatea, iar trendul acesta nu cred că se va opri. Pesimismul acesta trebuie să ne motiveze, şi cred că dacă ne uităm la ce se poate face, avem în continuare destul de multe de făcut, dar totul poate fi rezolvat destul de repede“, a spus Bogdan Tudor.

De asemenea, este de părere Ciprian Zamfirescu, digital transformation manager în cadrul Vodafone România, colaborarea între companiile de dimensiuni mici şi mijlocii (IMM-uri) duce la dezvoltarea unor produse mai complexe, care să rezolve probleme majore din piaţă.

„Companiile mici şi mijlocii nu prea comunică între ele. Spre exemplu, noi avem un consorţiu şi un parteneriat solid cu mai mulţi parteneri cu care schimbăm opinii, aducem soluţii pe care le personalizăm. Asta ar trebui să se întâmple constant, pentru că nu există o companie bună la toate, ci există anumite companii care puse cap la cap pot ridica nivelul ţării. Practic, cele mai importante elemente sunt investiţiile în educaţie, colaborarea, cooperarea şi inovarea adaptată la nevoile din piaţă“, a explicat Ciprian Zamfirescu.

Şi Daniel Rusen, director de marketing şi operaţiuni în cadrul Microsoft România, este de părere că zona de IMM-uri are nevoie de digitalizare.

„Doar 17% dintre IMM-urile din România au o platformă de e-commerce, asta înseamnă că nu gândim la scară largă, că ne gândim că putem avea un număr limitat de clienţi. Un procent similar de IMM-uri folosesc facturarea electronică, ceea ce împiedică iar creşterea numărului de clienţi. E clar că avem o oportunitate în zona de IMM-uri, nu o problemă“, a spus reprezentantul gigantului american.

 

Ciprian Zamfirescu, digital transformation manager în cadrul Vodafone România

♦ Am observat că în România există inovaţie, sunt tot felul de proiecte atât în mediul privat, cât şi în cel academic. Oamenii lucrează şi au proiecte de succes. Problema apare atunci când trebuie să iasă un produs în baza proiectului, adică un produs pe care poţi să îl vinzi iar societatea să îl folosească cu succes. Asta înseamnă că avem nevoie să dezvoltăm aceste produse împreună. Astfel, am decis să ne extindem în această zonă şi să oferim servicii cu drone în mediul public şi privat. Spre exemplu, în zona agricolă putem să mergem cu dronele să colectăm date despre recoltă şi despre pământ.

♦ Magazinele noastre au devenit un showroom de tehnologie, unde oamenii pot înţelege exact ce vindem, pot testa tehnologiile şi produsele. Punem accent pe dezvoltarea software-ului intern pentru că vrem să avem control asupra produsului şi să ştim exact ce oferim. Vorbim de network as a service, network as a platform şi activarea unui serviciu la un click distanţă – un fel de computer inteligent la nivel european.

 

Eugen Schwab, vicepreşedinte CEE, Pierre Audoin Consultants (PAC)

♦ Urmăresc industria şi o analizez de aproape 25 de ani, iar în ultimii cinci ani am văzut în proiectele de consultanţă pe care le avem o evoluţie spectaculoasă ca şi percepţie a României, a companiilor din România, a tipurilor de resurse, printre ţările din Europa Centrală şi de Est.

♦ În urmă cu 5 - 10 ani, în discuţiile cu companiile din Polonia, Cehia, Slovacia sau Ungaria, România era văzută ca o soră mai săracă, mai în urmă. Când discutam cu companii mari din Europa, România era destul de des văzută ca o sursă de resurse mai ieftine decât în alte ţări, dar nu ca o resursă pentru tehnologii de vârf şi pentru inovaţie.

♦ În ultimii cinci ani, lucrurile s-au schimbat foarte mult, iar România e văzută ca o ţară cu o evoluţie foarte bună în zona inovaţiei. Astăzi România e văzută ca ţara cu potenţial mare, iar din punct de vedere al grupurilor internaţionale care investesc în România, avem o schimbare în sensul că ceea ce se doreşte a se realiza în România, chiar şi doar pentru export sau R&D, este cu câteva nivele peste ceea ce se făcea şi se discuta anterior.

 

Ionel Crăciun, business development & operations director, Vantage Towers

♦ Inovaţia nu vine pentru că spunem noi să vină, trebuie să înţelegem impactul acestor inovaţii şi efectele acestor inovaţii.

♦ Cea mai mare provocare a celor care dezvoltă infrastructură e cadrul legislativ. Pentru noi nu e greu să găsim bani, să găsim turn, cel mai greu e să obţinem o autorizaţie de construcţie. Am observat că lucrurile se schimbă în spre bine, Codul de telecomunicaţii e în fază finală, licitaţia 5G a trecut de prima dezbatere publică, iar statul român a redus atât obligaţiile operatorilor cât şi preţurile. Pare că statul devine facilitator, pare că statul nu vrea să constrângă.

 

Bogdan Tudor, fondator & CEO, StarTech Team

♦ Roboţii noştri rulează pe 15.000 de staţii în România şi pe 985.000 de staţii din Statele Unite ale Americii. În România rezolvăm 50.000 de cereri, spre exemplu, restul sunt în SUA. România este o piaţă cu dimensiune relativ redusă, iar oportunitatea pentru antreprenorii locali este să testeze un produs sau o soluţie şi ulterior să se dezvolte în afara României. Dar astea sunt oportunităţi, nu probleme.

♦ Tehnologia e valoroasă în măsura în care înţelegi nevoia specifică şi să o adaptezi în funcţie de nevoi. Astfel, o altă oportunitate este în zona de analiză - business analyst.

♦ În România lipsesc destul de mult analiştii de business, cei care înţeleg cum funcţionează un proces şi vin cu soluţii adaptate, personalizate.

♦ Ceea ce observ este că lucrurile se întâmplă. Companiile au programe de transformare digitală şi în prezent există o efervescenţă în piaţă. Multe companii dezvoltă programe prin care folosesc tehnologia pentru a-şi îmbunătăţi activitatea, iar trendul acesta nu cred că se va opri.

 

Daniel Rusen, director de marketing şi operaţiuni, Microsoft România

♦ În prezent, doar 17% dintre IMM-urile din România au o platformă de e-commerce, şi un procent similar folosesc facturarea electronică. Este clar că avem o oportunitate în zona de IMM-uri, nu o problemă. Practic, un mare vector de creştere este în zona IMM-urilor.

♦ Trebuie să înţelegem ce înseamnă transformarea digitală, pentru că ea pleacă de la liderul de business - el trebuie să se gândească cum vrea să arate compania pe care o conduce. Al doilea lucru esenţial este să te orientezi către tehnologie, dar şi competenţele digitale sunt importante pentru că fără ele nu putem avansa. Practic, trebuie să investim permanent în dezvoltarea de noi abilităţi pentru a ne asigura că oamenii pot utiliza tehnologiile implementate.

♦ Migrarea către cloud este valabilă pentru orice tip de companie şi tehnologie, mai ales că, costul de energie a crescut mult şi toate aceste provocări aduc presiune pe întreţinerea şi schimbarea data center-ului. Până în 2025 tot ce înseamnă proiecte de digitalizare vor fi în cloud, ceea ce atrage după sine o scădere a costurilor de până la 80%, din experienţa clienţilor noştri.

 

Cosmin Mălureanu, CEO al Ascendia

♦ Statul român are cele mai mici investiţii în educaţie, în comparaţie cu alte state din Uniunea Europeană. Facem cele mai mici investiţii din UE în cercetare - dezvoltare, deci nu ne putem mira că lucrurile nu se întâmplă în direcţia în care trebuie. Iar efectele se văd în rata abandonului şcolar. Avem cea mai mare rată de abandon şcolar, pe intervalul de vârstă 18 – 24 de ani, de aproximativ 15%. Vedem că avem cel mai mic consum de carte la nivel european - doar 6% dintre români citesc o carte pe an. Şi ajungem la capitolul educaţia adulţilor, unde suntem iar pe ultimul loc. Deşi avem domenii care performează şi există oameni care fac performanţă, la nivel sistemic avem o problemă.

♦ Am putea să ne implicăm mai personal, să facem presiune pe factorii decidenţi să investească mai mult în educaţie. Educaţia este domeniul în care toată lumea investeşte cu gura, deci trebuie să ne uităm la investiţiile publice şi cele private.

♦ Putem avansa ca şi societate doar dacă împingem investiţiile în zonele în care este nevoie cu adevărat. Iar educaţia, atât cea a copiilor cât şi cea a adulţilor, trebuie finanţată.

 

Dan Mărculescu, fondator & CEO, Footprints for Retail

♦ Noi mergem cu soluţii de data şi inteligenţă artificială (IA) în zona de retail. Şi am înţeles că suntem responsabili de educaţie şi de creşterea gradului de adopţie. Trebuie să plecăm cu gândul că trebuie să facem alfabetizarea.

♦ Retailul este cel mai complicat ecosistem de date pe care îl putem avea în mediul privat. Are sute de mii de produse, milioane de interacţiuni zilnic şi miliarde de clienţi în aceeaşi zi. De altfel, retailul trebuie să fie eficientizat, la fel cum vorbim de educaţie. În retail se consumă zilnic multe lucruri care au o pierdere mare datorată de multe ineficienţe. Iar promisiunea datelor şi a IA-ului este că dacă tu ştii ce vrea clientul să cumpere mâine, la nivel de magazin, poţi livra legumele la calitatea potrivită, fără să îl convingi pe client că trebuie să cumpere ceva ce nu are nevoie.

♦ Noi înţelegem complexitatea mediului online şi offline al retailului, şi prezicem comportamentul de consum pentru a eficientiza marketingul. Scopul nostru e să facem un sistem care să fie operat de marile companii de profil, astfel încât totul să fie mai eficient.

 

Bogdan Niţulescu, small, medium and corporate lead, Microsoft România

♦ Încercăm să creştem competenţele digitale, încercăm să creştem numărul de profesori cu care să lucrăm, încercăm să creştem parteneriatele pe care le avem. Iar când vedem că atât companiile mici, mijlocii cât şi companii mari se implică în universităţi şi fac parteneriate, îmi dă speranţa că urmează noi paşi de urmat. Asta îmi alimentează optimismul.

♦ Cred că putem să creştem accelerat dacă ne uităm atent la ce înseamnă IMM-uri. Acolo avem un grup de companii care pot ajuta România să facă declicul. Şi îndemn şi alte companii să pună la dispoziţia IMM-urilor tehnologiile lor, pentru ca acestea să ajungă şi în acele zone mai puţin atinse. Să petrecem mai mult timp pentru a vedea cum putem colabora digital. Asta, împreună cu investiţia în educaţie - iar aici nu ne uităm doar la studenţi, elevi, ci şi la proprii angajaţi. Milioanele de angajaţi de pe piaţa forţei de muncă de astăzi sunt cei care vor ajuta şi peste cinci ani şi peste 10 ani, nu trebuie să ne ducem doar spre copii de grădiniţă, elevi sau studenţi.

 

Miron Stratan, strategic partnerships consultant, Endava

♦ Este greu să inovezi pentru că ai primit ordin să o faci. Noi avem modalităţi care le permit oamenilor să aleagă subiectele şi tehnologiile pe care să le testeze. Colegii noştri din Bucureşti au pornit un proiect în care oamenii cu idei cooptează colegi care vor să testeze anumite soluţii pe nevoi reale şi cu tehnologii alese de ei. Această piaţă are deja mai mulţi ani de experienţă şi a demonstrat că funcţionează. Oamenii aleg probleme relevante pentru societate – spre exemplu, transformarea digitală a unei organizaţii nonguvernamentale care se ocupă de educaţia persoanelor care ies din centrele de plasament. Şi asta funcţionează, produce o schimbare reală în societate.

♦ Inovaţia vine de la firul ierbii, atunci când ai probleme reale şi ai la dispoziţie timp şi tehnologie pentru a experimenta. Inovaţia are nevoie de tehnologie şi de acel spaţiu în organizaţii ca să le dea oamenilor timp să se ocupe de probleme interesante, dar şi buget pentru a putea consuma acele tehnologii. Cel mai bine se potriveşte tehnologia de tip cloud sau software as a service, pentru că poţi utiliza bucăţele mici, experimentezi şi trebuie să ţi se permită să greşeşti.

 

Stere Farmache, membru al directoratului Fondului Român de Contragarantare (FRC)

♦ Creditul pe care îl poate accesa un IMM prin programul de inovaţie este în valoare de 5 mil. lei (un mil. euro) pentru capital de lucru şi 10 mil. lei (2 mil. euro) pentru investiţii. Vorbim de sume adresate operatorilor economici care susţin dezvoltarea. Vor fi în total circa 1.375 de beneficiari care pot avea acces la această formă de finanţare.

♦ Beneficiarii trebuie să deţină o componentă de inovare, să deruleze activităţi de export, să facă investiţii în străinătate, să desfăşoare activităţi de comerţ online.

♦ Aici avem de a face cu o masă critică pe comerţul online. Avem un spaţiu foarte mare şi beneficiari foarte mulţi.

♦ Programul poate să susţină şi salariile unor angajaţi – toate cheltuielile necesare pentru dezvoltare informatică şi resursa umană, chirii, cheltuieli operaţionale. Programul mai include şi susţinerea activităţii de export, cu cheltuieli eligibile de altă natură, specifice exporturilor – participare la târguri, expoziţii.

 

Matei Dumitrescu, membru în Consiliul Director al ANIS

♦ Noi ne apropiem de aproximativ 5.000 de start-up-uri văzute pe an, dar nu le-aş numi pe toate start-up-uri pentru că majoritatea sunt la statutul de idee, de proiect. Este bine că lumea vrea să facă, dar nu e bine ca de la idee să meargă direct la investiţii, aici trebuie să fim atenţi. Trebuie să ne ştim nivelul, iar la fiecare nivel ai interlocutorul potrivit.

♦ Vorbim prea mult de tehnologie, abuzăm de acest cuvânt. Nu putem să producem o tehnologie de vârf cu facilităţile şi educaţia pe care o avem. Inovaţia înseamnă să rezolvi lucruri complicate cu soluţii simple.

♦ Iar un business, un start-up are nevoie ca scop să rezolve problemele unor oameni, unei mase de oameni. Trebuie să se găsească o problemă şi să fie suficient de multă lume care se luptă cu acea problem şi care vrea să o rezolve. Antreprenorii trebuie să se educe şi să aibă curajul de a cere validare. Şi să aibă curajul să primească feedback, atât pozitiv, cât şi negativ, şi să aibă curajul să schimbe şi să modifice produsul şi soluţia până când aceasta răspunde la nevoile din piaţă şi este pe placul clienţilor.

 

Evelina Necula, cofondator & CMO, Kinderpedia

♦ Dacă dorim măcar să ajungem din urmă alte state din UE avem nevoie de educaţie. Cine face educaţia? Profesorii. Şi ei ce competenţe digitale au? Câţi profesori din România sunt pregătiţi să facă educaţie digitală? Aici e un loc în care statul ar putea să aibă un rol activ. Pentru că ne aflăm în situaţia ridicolă în care avem profesori care urlă că vor fi înlocuiţi de roboţi, în condiţiile în care avem rapoarte care arată că tehnologia va genera 600.000 de locuri noi de muncă în următorii 10 ani, care vor fi preponderent în educaţie şi sănătate. Ce se va întâmpla este că profesorii care nu vor folosi tehnologia vor fi înlocuiţi de cei care o folosesc.

♦ Cred că antreprenorii care vor să atragă finanţare trebuie să aibă idei care să îi tulbure, idei inovatoare. Există un drum destul de lung de la idee la un produs care să se vândă, care trebuie parcurs cu multă cercetare. Iar dacă au reuşit să vândă trebuie să fie atenţi şi să aibă permanent în planul strategic componenta de inovaţie. Altfel, trenul inovaţiei va fi pierdut şi vor deveni un produs mainstream, greu de diferenţiat şi mai greu de vândut.

 

Ovidiu Ghiman, cofondator & chairman of the board, Ronin

♦ Am observat că există sume semnificative de bani în buzunarele investitorilor din retail cu destinaţia inovaţie, dar nu sunt suficiente oportunităţi de investiţii. Am observat că la nivelul investitorilor în retail e o lipsă de educaţie atunci când e vorba de oportunitatea de a investi în start-up-uri, cum să construiască un portofoliu, cum să analizeze riscul. Ajungem tot la elemente de educaţie care sunt atât în zona fondatorilor de companii cât şi în zona investitorilor.

♦ Înainte să ne uităm la ce poate face statul, sunt multe lucruri pe care le putem face noi ca ecosistem privat. Cel mai important mi se pare să stăm cât mai mult la aceeaşi masă şi să cooperăm, să avem un obiectiv comun, să generăm un număr cât mai mare de companii de succes, un număr cât mai mare de companii care să ridice finanţare şi care să se extindă pe pieţe din afara României.

♦ Ecosistemul privat de inovare este într-o competiţie acerbă tocmai pentru că nu sunt suficiente oportunităţi de investiţii.

 

Cristian Munteanu, fondator & managing partner, Early Game Ventures

♦ S-au schimbat foarte multe lucruri în ultimii cinci ani în acest ecosistem de start-up-uri. În prezent, dacă ai o echipă decentă şi un produs decent ridici bani siguri.

♦ Eu consider că nu sunt multe start-up-uri bune în ecosistemul din România. Dar sunt cinci start-up-uri bune pe an în care trebuie să investeşti şi alte 10 în care merită, dar restul nu. Piaţa în România nu e atât de adâncă, dar cuvântul cheie pentru investitori este accesul, acesta este cuvântul cheie.

♦ În trei ani şi jumătate am văzut circa 1.500 de start-up-uri. Din care am avut discuţii cu 362 de companii şi am făcut 28 de investiţii. Deci, statistic, mă văd cu 100 de start-up-uri şi e probabil să nu investesc în niciunul.

♦ Multe fonduri străine îşi arată interesul pentru România, de la fonduri mai mici dar şi fonduri foarte mari, dar care au înţeles în ultimii doi ani că piaţa asta central şi est-europeană e interesantă. Deci surse de finanţare pentru start-up-urile bune există, şi vorbim de bani nelimitaţi.