Mugur Ardelean, managerul spitalului Elias: Este nevoie de investiţii în toate direcţiile în care se desfăşoară activitatea unui spital. Multe spitele publice din Capitală au nevoie de investiţii majore în spaţii şi infrastructură funcţională

Mugur Ardelean, managerul Spitalului Universitar de Urgenţă Elias din Capitală, consideră că majoritatea spitalelor publice din Bucureşti, dar şi din ţară, au nevoie de investiţii majore în spaţii şi infrastructură funcţională.

“Este nevoie de investiţii în toate direcţiile în care se desfăşoară activitatea unui spital. Pot să spun că majoritatea spitalelor din Capitală au nevoie de investiţii majore în infrastructură. Este punctul cel mai slab în acest moment- spitalele sunt foarte vechi- spitalul Elias este ilustrativ- clădirea principală a spitalului a fost finalizată în 1936 , ulterior s-au aduăgat corpuri de clădiri în 1958-1969-1970, deci vârste tehnice diferite, concepţii asupra clădirilor spitaliceşti diferite, conform anilor respectivi- toate aceste lucruri trebuie adaptate la realitatea lui 2022 şi la o medicină modernă care este înalt tehnologizată, care se face cu aparatură foarte complexă”, a spus Mugur Ardelean la ZF Health&Pharma Summit'22.

Alte declaraţii

Există posibilitatea ca spitelele publice să-şi completeze dotările, mai greu, dar se poate. Marea problemă în cazul spitalelor publice reprezintă spaţiile şi infrastructura funcţională. Chiar dacă facem rost de finanţări pentru achiziţia de aparatură performantă, nu putem să o folosim din constrângerile legate de instalaţiile electrice invechite sau de spaţiile mici.

Criza este de infrastructură, de spaţii cu destinaţii medicală şi de adaptarea clădirilor şi instalaţiilor acestora. Ne gândim la soluţii, nu avem neapaărat ajutor în găsirea soluţiilor, încercăm să derulăm cu ajutorul unui partener privat o acţiune de reabilitare a întregii instalaţii electrice. Anul acesta începem cu tablourile electrice, însă nu este suficient.

Lecţiile pandemiei – un spital este o instituţie strategică, cu atât mai mult un spital de urgenţă. El nu poate funcţiona cu toate paturile ocupate, pentru că e nevoie să tratăm pacienţii, dar în acelaşi timp este nevoie să şi scădem numărul de paturi, pentru că noi rămânem în sistemul românesc agăţaţi de indicatorul pat, care nu îţi spune mare lucru în ceea ce priveşte activitatea unui spital. Într-o situaţie de genul pandemiei, spitalul trebuie să continue să acorde asistenţa medicală de urgenţă şi nu numai, şi trebuie să se plieze şi pe necesităţile create de pandemia respectivă.

Elias a trebuit să ofere posibilitatea medicilor pneumologi să acorde îngrijirile specifice, şi atunci, cu ajutorul unui ONG am instalat o structură modulară care a constituit o extensie a secţiei de pneumologie unde au fost şi sunt îngrijiţi pacienţii cu COVID.

Problema a fost cu resursa umană.

După primele valuri ale pandemiei mă aşteptam să vedem o analiză din partea organizatorului de sănătate, în care să vedem cum am performat, ce am greşit, în ce direcţie am putea să ne canalizăm energia. Acest lucru nu s-a întâmplat.

Ne este frică să facem o analiză despre ce merge şi ce nu merge în sistemul de sănătate, pentru că s-ar putea să ajungem la concluzia că multe lucruri nu sunt bune

Investiţii – Spitalul Elias se află în subordinea Academiei Române, instituţie care nu este eligibilă pentru PNRR din păcate, aşa că nu putem să aplicăm pentru investiţii prin acest plan.

Sigur, putem să aplicăm pentru fondurile Programului Operaţional Infrastructură Mare, lucru pe care l-am făcut deja.

În plus, putem să aplicăm printr-o bună colaborare cu MS pentru ramura PNRR-ului care se referă la combaterea infecţiilor asistenţei medicale la ATI pentru noi născuţi.

O problemă este însă că nu ai cu cine să derulezi aceste programe- ingineri medicali, cei care ajung sunt tineri şi caută să se angajeze pe salarii mari. Noi nu putem să le oferim un salariu comparabil cu cel din sistemul privat de exemplu. Chiar dacă i-am găsi, normativul de personal nu ne permite să angajăm conform nevoilor, mai ales în zona de personal tehnic, economic, administrativ, care este mult subdimensionat.