Cum a devenit lemnul de foc un indicator economic destul de bun în aceste vremuri

În unele moduri, creşterea dra­ma­tică a cererii de lemne de foc din Europa serveşte drept indicator economic major, potrivit World Economic Forum.

Regiunea se pregăteşte de penu­rii de energie acum că gazele ruseşti nu mai sunt disponibile pe fondul ten­siunilor geopolitice legate de Ucraina şi lipsa de alternative ime­diate indică nesiguranţa ce va să vină.

În Germania, preţul lemnului de foc a crescut cu 86% luna trecută în termeni anuali. În Bulgaria, aproape dublarea preţurilor a dus la decizia recentă de stopare a exporturilor de lemn către ţările non-UE. În Polonia ar putea fi mai puţin costisitor să arzi mobilă veche decât să cumperi lemne de foc. În Olanda, furnizorii rămăse­seră deja fără stocuri înainte de sfâr­şitul verii. Chiar şi în Elveţia, unde inflaţia a fost relativ blândă, preţul lemnelor de foc a urcat cu aproxi­mativ 26% luna trecută.

Cererea uriaşă de lemne de foc vine în contextul în care interesul regiunii crescuse deja pentru utiliza­rea peleţilor din lemn ca alternativă mai ieftină la cărbune. Totuşi, oferta în acest segment a fost recent pusă sub presiune de o interdicţie UE im­pusă asupra peleţilor din lemn im­portaţi din Rusia.

Acestea nu sunt singurele produ­se din lemn afectate de geopolitică. Costul hârtiei igienice a crescut de asemenea foarte mult în multe locuri.

Lemnul oferă un exemplu deose­bit de elocvent legat de criza costu­rilor de trai cu care se confruntă mare parte a lumii. Însă cererea neobişnuit de mare pentru lemn nu este numai o problemă economică, ci are şi implicaţii asupra mediului.

Setea de lemne de foc are şi alte implicaţii. Poluarea aerului provoca­tă de arderea lemnului poate fi pro­blematică, iar furtul de lemne a devenit o problemă reală.

Şi totuşi, o ofertă constantă de lemne de foc promite să joace un rol cheie în efortul general de limitare a consumului de energie în această iarnă şi de împingere a regiunii mai aproape de independenţa energetică de Rusia.