Vincent Ingham, EFAMA: Circa 1,6 trilioane de euro ar putea merge către finanţarea economiei europene şi cauzelor sustenabile dacă gospodăriile şi-ar muta doar 5% din avere şi depozite bancare în investiţii productive

„Ultima iteraţie a planului Uniunea Pieţelor de Capital (CMU) este remarcabilă şi ţine de creşterea participării segmentului de retail. Într-un studiu recent, EFMA a estimat că aproape 1,6 trilioane de euro ar putea deveni disponibili pentru finanţarea economiei europene şi cauzelor sustenabile dacă gospodăriile europene şi-ar muta doar 5% din avere şi depozitele bancare în investiţii mai productive. Trebuie însă să le oferim cetăţenilor europeni uneltele şi încrederea necesare investiţiilor în pieţelor de capital”, spune Vincent Ingham, Director Regulatory Policy, EFAMA (European Fund and Asset Management Association), invitat la ediţia a IV-a a Summitului Administratorilor de Fonduri.

Vincent Ingham este responsabil pentru coordonarea activităţii asociaţiei, evoluţiile legislative şi reglementarea din Uniunea Europeană şi la nivel internaţional privind companiile europene de administrare de active şi fonduri de investiţii.

Ce a mai declarat reprezentantul EFAMA în timpul summitului din 29 septembrie:

• Rata crescândă a participării la pieţele de capital este în primul rând benefică pentru investitori, însă reprezintă şi o necesară precondiţie privind îndeplinirea obiectivelor a două proiecte de referinţă din cadrul UE: Uniunea Pieţelor de Capital (CMU) şi Green Deal, proiecte care îşi propun să dezvolte finanţarea din piaţă în Europa, să susţină competitivitatea întreprinderilor şi să finanţeze tranziţia către o economie verde şi sustenabilă.

• Pur şi simplu, nu ne permitem să eşuăm în ceea ce priveşte aceste obiective, vrând să lăsăm viitoarelor generaţii o planetă în care pot trăi şi să păstrăm competitivitatea economiei europene pe scena globală. Noi, ca industrie, avem un rol important de jucat privind îndeplinirea ţelurilor.

• Ultimii ani au fost caracterizaţi de o mulţime de iniţiative legislative şi de crearea unor noi acronime, ţinând cont de investiţii sustenabile, politici de reglementare, finanţare sustenabilă, tranziţie climatică şi, mai recent, prima parte a regulamentului european de taxonomie, cât şi implementarea standardelor ESG (mediu, social şi guvernanţă corporativă – n.r.) în reglementările actuale.

• Rămân multe de făcut pentru completarea cadrului de finanţare sustenabilă şi pentru a le oferi administratorilor de active toate uneltele necesare. În acest context, aş vrea să subliniez patru priorităţi. În primul rând, oferirea unui nivel mai mare de claritate privind definirea unora dintre conceptele cheie care stau la baza reglementărilor, precum investiţiile sustenabile.

• Doi la mână, trebuie să fim de acord să armonizăm sustenabilitatea cu standardele de raportare. Al treilea punct constă în îmbunătăţirea calităţii şi fiabilităţii ratingurilor ESG. Nu în ultimul rând, trebuie să adresăm deficitul de date ESG prin implementarea condiţiilor de raportare CSR (corporate social responsability – n.r.) şi alinierea lor la standardele privind taxonomia Uniunii Europene.