Producătorii de hârtie turează motoarele investiţiilor şi fac extinderi logistice

♦ În ciuda tuturor scumpirilor pe care piaţa celulozei şi hârtiei a fost nevoită să le suporte de la începutul acestui an, producătorii de la vârful acestui sector de activitate au ales să pună la bătaie investiţii de milioane de euro pentru a-şi creşte capacităţile de producţie şi  depozitare.

Cea mai recentă şi cea mai mare investiţie anunţată pe piaţa locală a hârtiei îl are ca autor pe antreprenorul Vladimir Cohn, cunoscut deja pentru businessurile sale în domeniul producţiei de hârtie. Prin firma Paper Invest, el a aplicat pentru un ajutor de stat în va­loare de 185,4 mil. lei, care ar urma să fie parte dintr-o in­vestiţie de aproape 1,4 mi­liar­de de lei (285 mil. euro) într-o nouă unitate de producţie, ce va fi amplasată la Giurgiu.

Vladimir Cohn este unul dintre cei mai puternici şi totodată discreţi antreprenori români. El a vândut în 2018 firmele EcoPack Ghimbav şi EcoPaper Zărneşti grupului britanic DS Smith, într-o tranzacţie care s-a ridicat la o valoare de aproximativ 208 milioane de euro. La mo­mentul vânzării, cele două companii ajunseseră la afaceri consolidate de 50 de milioane de euro, fiind lideri pe segmentele lor de business.

Când vine vorba de investiţii în dezvoltare, producătorul de hârtie Pehart Grup, lider pe piaţa locală de profil, un business controlat de fondul de private equity Abris Capital, lucrează la un plan care presupune extinderea spaţiilor de depozitare de care dispune şi estimează un buget de 7 milioane de euro în acest scop.

„Dispunem acum de depozite în două locuri, acolo unde sunt şi fabricile şi unde capacitatea de depozitare este de 35.000 de paleţi, adică în jur de 25 de zile de stoc. Nu ne dorim să stocăm mai mult, pentru că avem posibilitatea să producem continuu“, a spus Iulia Sbiera, CFO la Pehart Grup, în emisiunea online ZF Logistica Businessului.

„Ne dorim însă să creştem această capacitate, aşa că avem în vedere o investiţie care se va derula, cel mai probabil, anul viitor pentru un alt spaţiu de depozitare, tot lângă locaţiile noastre de producţie, de aproximativ 20.000 de paleţi. Când ne-am uitat prima dată la această investiţie, era cu aproape 30% mai mică decât o vedem astăzi. Estimăm că investiţia va fi în jur de 7 milioane de euro, acum abia începem să facem planurile“, a spus Iulia Sbiera, CFO la Pehart Grup, în emisiunea online ZF Logistica businessului.

În România, Pehart Grup are activităţi în două fabrici - în Sebeş, judeţul Alba, şi Dej, judeţul Cluj, unde produce hârtie pentru uz casnic. Compania are în jur de 600 de angajaţi şi poate produce maximum 100.000 de tone de hârtie, fie vândute ca atare, fie procesată. Brandul său cel mai cunoscut este Pufina, dar este prezentă în comerţ şi cu brandurile Alint şi Altessa. De asemenea, produce şi mărci proprii pentru marii retaileri.

„Producem non-stop, maşinile de hârtie nu se opresc niciodată. Suntem aproape la capacitatea maximă, dar estimăm că vom ajunge la maxim la finalul acestui an. Am investit mult în ultima perioadă în capacităţi de procesare a hârtiei. În prezent, în jur de 40% din toată hârtia care se vinde la raft în România este produsă de Pehart Grup“, estimează Iulia Sbiera.

În 2021, compania a investit peste 10 milioane de euro pe plan local, nu doar în producţie, ci şi într-o hală nouă de depozitare pe care a construit-o în Petreşti, judeţul Alba, şi încă una pe care a achiziţionat-o în Dej, judeţul Cluj, folosită parţial pentru producţie şi parţial ca depozit.

„Între 60 şi 70% din costurile noastre sunt pentru celuloză, care este materia noastră primă, iar 15-20% reprezintă energia. Aceste două aspecte impactează structura noastră de costuri.“

Pehart Grup este cel mai mare producător de hârtie din România şi unul dintre cei mai mari din Europa de sud-est. Compania este prezentă cu produsele sale de uz casnic şi uz industrial în 18 ţări din centrul, estul şi sudul Europei. Pehart Tec Grup a rămas lider al pieţei de celuloză şi hârtie chiar şi cu cifra de afaceri obţinută în 2021, când a înregistrat un rezultat de 512 milioane de lei, în scădere cu 6% faţă de anul precedent, potrivit informaţiilor disponibile pe site-ul Ministerului de Finanţe.

La rândul său, Mayr-Melnhof, tot printre cei mai mari jucători de pe piaţa locală a producţiei de ambalaje, derulează o investiţie în extinderea capacităţii de producţie şi a spaţiilor de depozitare, la Ploieşti.

„Am făcut investiţii în România în ultimii doi ani şi continuăm să investim şi în 2022, mai ales în capacităţi logistice - stocare, manipulare, sortare şi livrare de produse dintr-un depozit nou, pe care chiar acum îl avem în execuţie şi care se va finaliza până la sfârşitul acestui an sau începutul anului viitor. E vorba despre o investiţie de câteva milioane de euro, iar de construcţie s-a ocupat un antreprenor local“, a spus Bogdan Tache, director general la Mayr-Melnhof Packaging (MM Packaging), la emisiunea online ZF Logistica businessului.

Compania are un buget de peste 10 milioane de euro pentru investiţii, însă nu toţi banii sunt destinaţi depozitului, ci mai sunt în lucru şi capacităţi de producţie şi alte clădiri.

„Noul depozit va fi pe terenul nostru, este o extindere a fabricii. Vom ajunge astfel la circa 20.000 de metri pătraţi construiţi, din care depozitul va ocupa aproape un sfert. Mai avem şi alte depozite - unele externe, altele pe terenul fabricii noastre -, dar ne dorim să ne pregătim pentru viitor, de aceea ne extindem.“

Anul trecut, subsidiara din România a grupului a avut o cifră de afaceri de 58 de milioane de euro, iar anul acesta estimările sunt că va trece de 60 de milioane de euro. Pentru Mayr-Melnhof lucrează pe plan local circa 300 de angajaţi, însă Bogdan Tache spune că a găsi oameni este totdeauna o provocare în România, mai ales că învăţământul profesional a dispărut.

„O altă mare provocare o reprezintă transporturile. Este foarte dificil să asiguri continuitatea transporturilor pe anumite rute, mai ales la export. Costurile se modifică şi ele de la o săptămână la alta. Transportul devine din ce în ce mai sensibil când vine vorba despre livrări.“

Totuşi, grupul are planuri de extindere pe piaţa locală, aşa că analizează orice oportunitate de fuziuni şi achiziţii.

Grupul Mayr-Melnhof (MM Packaging) şi-a început activitatea pe piaţa locală în 1998, cu o fabrică amplasată în zona industrială de la marginea oraşului Ploieşti, construită de la zero. Acolo, compania produce ambalaje pentru clienţii din industria bunurilor de larg consum, adică FMCG, mai ales clienţi internaţionali, care fac parte din portofoliul grupului.

„Tocmai de aceea am ales să facem fabrica la Ploieşti, fiind foarte aproape de clienţii tradiţionali mari, care au şi ei producţie în zonă - detergenţi, băuturi, ciocolată şi altele. Lucrăm cu Unilever, cu Bergenbier, cu Procter & Gamble, Mondelez.“

O extindere a depozitelor a ales să facă şi producătorul de ambalaje din carton VPK Packaging, parte a grupului belgian cu acelaşi nume.

„VPK Packaging este prezentă în Salonta, judeţul Bihor, de aproape 13 ani, de atunci având o strategie extinsă de investiţii de circa 3 milioane de euro pe an, inclusiv o nouă extindere a suprafeţei de producţie şi depozitare. Această nouă investiţie majoră ne va permite să putem oferi noi soluţii de ambalare din carton ondulat, pentru a servi un număr tot mai mare de clienţi pe această piaţă“, spune Bart Dobbelaere, directorul general al companiei de pe piaţa locală.

Capacitatea de producţie din prezent a VPK Packaging este de peste 100 de milioane de metri pătraţi, printre clienţii companiei numărându-se atât firme naţionale, cât şi multinaţionale, inclusiv din ţările vecine.

Compania se axează în principal pe producţia cutiilor de carton, care au cea mai mare valoare adăugată, însă livrează şi plăci de carton, ca materie primă, pentru clienţii convertori. Plăcile ondulate de carton produse la Salonta, în judeţul Bihor, sunt utilizate ca semifabricate pentru cutiile de carton şi sunt fabricate pentru diverşi clienţi din România, Ungaria, dar şi din ţările vecine, în principal companii din industria bunurilor de larg consum, potrivit unor informaţii furnizate anterior de companie.

Zbucium pe piaţa hârtiei

Scumpirile nu au ocolit piaţa celulozei şi hârtiei, care a ajuns la un moment dat în situaţia în care companiile nu au mai putut găsi materie primă disponibilă nici măcar la preţuri ridicate. Ca trenduri, piaţa hârtiei nu suferă în general prea multe transformări, deoarece hârtia este un bun comun.

Ceea ce este clar însă este că piaţa din România creşte atât ca volum, cât şi ca valoare, deoarece preţurile au crescut, dar odată cu acestea a crescut şi calitatea produselor pe care le caută clienţii. Totuşi, condiţiile economice din

piaţă îi fac pe marii jucători să fie precauţi când vine vorba de 2022. „Pentru a doua jumătate a anului 2022, la nivelul economiei româneşti estimăm o înrăutăţire a condiţiilor economice, ca urmare a inflaţiei în continuă creştere şi a efectelor crizelor externe şi un risc crescut de insolvenţă în rândul firmelor mici şi medii“, spune Ionel Ciucioi, director general la Vrancart, o companie cu afaceri de 387 de milioane de lei în 2021, printre acţionarii căreia se numără şi fondatorii Dedeman Dragoş şi Adrian Pavăl.