Analiză. Marile lanţuri de magazine scot din buzunare aproape un miliard de euro pentru dezvoltare. O parte din bani merge către logistică

♦ Profi deschide cel de-al şaselea centru logistic, lângă Timişoara. În paralel, dezvoltă şi extinde depozitele din Bucureşti şi Ploieşti ♦ Kaufland construieşte un nou depozit în zona Moldovei, al treilea al companiei în România, amplasat pe un teren de 40 ha ♦ Penny are patru depozite centrale şi vrea încă două până în 2029 ♦ Lidl se pregăteşte să deschidă al şaselea centru logistic, lângă Bucureşti ♦ Una dintre priorităţile Metro este întărirea logisticii, recent compania dezvoltând o linie proprie de procesare a cărnii în cadrul depozitului din Ştefăneşti.

Cele zece reţele de comerţ modern au - în proprietate sau închiriate - circa 100 de hectare de depozite, însă dat fiind că an de an se deschid câteva sute de magazine noi, suprafaţa logistică devine insuficientă, motiv pentru care sunt în plan sau chiar în derulare o serie de investiţii noi, a căror valoare sare de 100 mil. euro, conform estimărilor ZF.

Profi, Lidl, Kaufland, Penny şi Metro sunt companiile care deja au anunţat intenţia de a dezvolta proiecte în domeniul logisticii, un sector cheie pentru piaţa comerţului modern alimentar, care numără circa 4.000 de supermarketuri, hipermarketuri, magazine de proximitate, discount sau cash&carry.

Aceste investiţii sunt cu atât mai im­por­tante cu cât în ultimii ani, marcaţi de pan­demie şi apoi de război, întârzierile de pe lanţul de producţie şi distribuţie au dat bă­tăi de cap afacerilor din orice domeniu, in­clusiv comerţ alimentar. Deşi în realitate au existat în perioada martie 2020-sep­tem­brie 2022 puţine probleme cu prezenţa măr­fii la raft, în culise s-au purtat multe lupte pentru ca lucrurile să meargă fără sincope.

Depozite mai multe sau mai mari înseamnă pentru un retailer că acoperă mai bine ţara, poate livra mai repede în magazine şi, nu în ultimul rând, poate stoca volume mai mari de marfă, asta atât în condiţii de criză, cât şi în situaţia în care businessul creşte.

„Deschidem cel de-al şaselea centru logistic lângă Timişoara. În paralel, dezvoltăm şi extindem depozitele din Bucureşti şi Ploieşti. Integrăm cât mai mult din procesul logistic, e o strategie pe care o avem de ani de zile“, spunea recent Andrei Bica, CFO al Profi, o reţea de circa 1.600 de magazine de tip supermarket şi proximitate modernă.

Depozitele Profi, pe care compania le închiriază de la companiile specializate, acoperă zonele de fresh, dry şi frozen, astfel încât retailerul să lucreze cât mai puţin cu intermediari.

„Poti merge astfel la producător direct şi obţii un preţ mai bun. Costul suplimentar care vine din procesul logistic este optimizat intern“, explică executivul român importanţa unei logistici bine puse la punct.

Adrian Ariciu, CEO al Metro Cash&Carry România, spunea la rândul său acum puţină vreme că grupul a avut şi are în continuare trei priorităţi: dezvoltarea online-ului şi digitalizarea afacerii, extinderea francizei LaDoiPaşi şi întărirea logisticii.

Metro mizează astfel pe expansiunea LaDoiPaşi, dar despre reţeaua proprie de 30 de magazine, executivul afirmă că amprenta actuală e suficient de amplă pentru a deservi piaţa. Pariul va fi mai degrabă pe ce înseamnă logistică, iar o eventuală dezvoltare se va face pe infrastructura actuală.

„Creşterile de preţuri şi costuri şi sincopele în lanţurile de aprovizionare sunt principalele probleme. Astfel, disponibilitatea mărfii la raft şi preţurile competitive pot fi adevăraţi diferenţiatori. Vor fi câştigători cei care vor reuşi să facă bine aprovizionarea, depozitarea şi livrarea.“

Proiectul logistic al Metro, amplasat lângă Bucureşti, la Ştefăneşti, este un pariu de peste 40 mil. euro, ce măsoară circa 65.000 mp.

În acest spaţiu, grupul german, unul dintre cei mai importanţi jucători din co­merţul autohton, a dezvoltat o capacitate proprie de procesare a cărnii proaspete. Din totalul suprafeţei, zona de procesare de carne ocupă puţin peste 2.000 mp.

În total, marile lanţuri de magazine scot din buzunare aproape 1 mld. euro pentru investiţii în dezvoltare în 2022, conform calculelor ZF făcute pe baza datelor oferite de reţele. O parte din bani merge către logistică.

Cel mai mare buget de investiţii, de aproape 400 mil. euro, îl are Kaufland. Este cel mai ridicat nivel din ultimii cel puţin zece ani. Kaufland construieşte un nou depozit în zona Moldovei, al treilea din România, amplasat pe un teren de 40 ha. De asemenea, retailerul deschide cel puţin zece magazine noi în 2022. Mai mult, modernizează unităţi deja existente şi cumpără terenuri pentru expasiunea viitoare.

„Totodată, investim în sustenabilitate, ceea ce înseamnă, printre altele, montarea de panouri fotovoltaice şi instalarea de staţii de încărcare pentru maşini electrice“, spune Valer Hancaş, directorul de comunicare şi corporate affairs al Kaufland România şi Republica Moldova. Anul trecut, Kaufland a finalizat şi un proiect de energie verde, ce ocupă o suprafaţă de două hectare, acoperite cu aproximativ 4.000 de panouri solare. Acestea sunt pe terenul depozitului din Turda.

Lanţul de circa 155 de hipermarketuri mizează în logistică pe depozite proprii, acesta fiind de regulă modelul companiilor germane. Lidl şi Penny sunt alte două exemple în acest sens. Metro face excepţie.

Discounterul Penny are pe plan local o reţea de peste 300 de magazine cu care acoperă atât oraşele mici şi medii, cât şi cele mari. Pentru 2022 este planificată o accelerare a expansiunii cu 30-35 de unităţi noi, versus 20 de deschideri în ultimii ani. Discounterul vrea să dubleze reţeaua până în 2029. Totodată, în paralel, compania dezvoltă şi logistica. Astăzi Penny are şi patru depozite centrale şi vrea încă două până în 2029.

În prezent, cea mai extinsă suprafaţă logistică dintre retaileri o are liderul comerţului modern local, Lidl, cu aproape 20 de hectare, conform celor mai recente date ale ZF. În 2020, compania a început construcţia celui de-al şaselea depozit, lângă Bucureşti, ce ar urma să fie deschis în perioada următoare.

Atâta timp cât retailerii anunţă în continuare dezvoltarea reţelelor de magazine, suprafaţa logistică se va extinde şi ea.

Cât de importantă e logistica pentru jucătorii online?

În comerţul alimentar local, de departe cel mai efervescent canal în ultimii ani a fost online-ul, care a atras nume noi - locale şi internaţionale, dar care i-a şi determinat pe unii jucători tradiţional offline să se dezvolte în această zonă. Freshful (proiect al eMAG), Sezamo (al cehilor de la Rohlik), platformele de livrări Grovy (lansată în Germania de doi români şi apoi adusă şi local) şi Fan Delivery (parte a grupului Fan Courier) sunt doar câteva exemple de actori pur online. În paralel, aproape toţi marii retaileri din comerţul modern au şi ei activitate - proprie sau prin platformele de livrări - în online. Lupta momentan e aprigă şi pe puţini bani.

Mai exact, azi doar 1-2% din vânzările de bunuri FMCG se realizează virtual, adică circa 250-500 mil. euro. Totuşi, pe termen lung, cota de piaţă a canalului va creşte spre 3-5%. Însă, vor rămâne în joc doar unii dintre actori, iar logistica va fi un factor diferenţiator. Cât de repede livrează, ce tipuri de produse au în ofertă şi, bineînţeles, ce preţuri practică sunt elementele cele mai importante.

Thomas Adam, cofondator al Grovy, o platformă care a intrat pe piaţă cu promisiunea că livrează în doar zece minute produse ce se găsesc în mod normal într-un supermarket, spunea că factorul de diferenţiere al businessului îl reprezintă faptul că firma dezvoltă propriile dark-store-uri. Un dark-store este un spaţiu comercial, ca un magazin, dar unde nu este permis accesul pentru clienţi. Acest spaţiu este folosit doar pentru a fi livrate toate produsele către consumatori.

„Stocul este cel mai important, când comanzi ceva de pe o aplicaţie te aştepţi ca acel produs să fie acolo. Dacă livrarea se face dintr-un magazin deschis, nu ştii dacă mai e sau nu disponibil un bun. La noi nu se poate întâmpla aşa ceva, ştim în timp real ce este pe stoc, şi tot asta îi apare clientului în aplicaţie.“

Glovo a început de anul trecut să dezvolte şi el în România propriile centre de distribuţie, din acelaşi motiv, pentru că logistica e cheia şi în online. În aceeaşi idee, Mega Image are un depozit separat, dedicat magazinului virtual propriu, iar eMAG a cheltuit o bună parte din investiţia iniţială în supermarketul online Freshful în acest domeniu. În octombrie 2021, proiectul a fost lansat în urma unei investiţii de 5 mil. euro, bani care au mers către tehnologie, operaţiuni şi un depozit frigorific propriu.

Freshful are în ofertă 20.000 de produse (cam cât un hipermarket mediu) pe care le livrează din depozitul propriu care măsoară 10.000 mp.

„Disponibilitatea stocurilor se vede în aplicaţie în timp real“, spuneau anterior oficialii companiei. Astfel, deşi factorii diferenţiatori în online sunt, în parte, alţii faţă de offline, logistica rămâne la fel de importantă.