Inflaţia bate în retragere în mai multe ţări ale lumii, dar nu pentru că forţa îi slăbeşte natural, ci pentru că este frânată de măsuri disperate ale guvernelor. Poate fi începutul unei tendinţe binevenite pentru consumatori şi băncile centrale, dar una lentă

În mai multe părţi ale lumii inflaţia a început să dea înapoi. Aceasta nu înseamnă că preţurile nu mai cresc, ci doar că scumpirile încetinesc. Totuşi, este un semn binevenit pentru consu­matorii care strâng cureaua şi pentru băncile centrale care trebuie să aleagă între a lupta cu preţurile şi a salva creşterea economică. Dar ce face ca inflaţia să se retragă? Este o tendinţă de durată?

Inflaţia anualizată din Spania a încetinit la 9,3% luna aceasta, de la 10,5% în august. Este un salt înapoi considerabil pentru o economie atât de mare, care i-a luat prin surprindere pe cei mai mulţi analişti. Evoluţia este cu atât mai surprinzătoare cu cât inflaţia din zona euro este aşteptată să fi atins un nou record istoric.

Încetinirea se datorează frânării preţuri­lor electricităţii, transportului şi carburanţilor. Inflaţia de bază, care exclude din calcul ele­mente volatile precum energia şi alimentele, s-a redus la aproape 6%. Dar ce frânează preţurile în Spania? Aici povestea este mai complicată.

Spania a devenit un stat-providenţă con­dus de unul dintre cele mai socialiste guverne din Uniunea Europeană. De la 1 septembrie, transportul cu trenul este în cea mai mare parte gratuit. Carburanţii se ieftinesc de mai multe luni, în parte datorită scăderii cotaţiilor petrolului, în parte deoarece statul subvenţio­nează benzina. De asemenea, guvernul a diminuat TVA pentru electricitate şi va face acelaşi lucru cu taxa aplicată gazelor naturale.

Mai important, Madridul a obţinut de la Comisia Europeană permisiunea de a de­cupla piaţa electricităţii de cea a ga­zelor, unde preţurile au explo­dat. Aceasta nu înseamnă că viaţa este dulce în Spania. Inflaţia anualizată la ali­mente a atins aproape 14% în august, ceea ce a determinat organizaţiile pentru protecţia consuma­to­rului să ceară guvernului să reducă taxele aplicate ali­mentelor de bază.

Guvernul a cerut în schimb su­permarketurilor să ajute la ţinerea preţurilor sub control. Potrivit thelocal.es, care citează un studiu Dynata, o treime din spanioli au probleme în a rămâne la zi cu plata facturilor. Măsurile de protecţie socială trebuie finanţate de undeva, iar Madridul ia în considerare su­prataxarea averilor mari şi a profiturilor băn­cilor şi companiilor din energie. Septembrie este a doua lună la rând când inflaţia se retrage, iar analiştii spun ca aceasta ar putea fi începutul unei tendinţe lente.

Inflaţia a început să dea înapoi şi în Cehia şi cu toate acestea oamenii continuă să iasă în stradă pentru a protesta contra facturilor prea mari la utilităţi, dar şi a UE şi a NATO. Cehia n-a fost niciodată foarte pro europeană, dar nici prea anti-Bruxelles, ci doar eurosceptică. Însă politica a devenit complicată acolo. Co­muniştii au avut până nu de mult loc în parla­ment, fostul premier, un om de afaceri, este certat cu Comisia Europeană din cauza unor fraude cu fonduri europene, iar preşe­din­tele se laudă cu prietenia lideru­lui de la Moscova, Vladimir Putin.

Economia este cea mai li­berală din regiune, iar statul ezită să intervină pentru a a­juta participanţii la economie. În aceste condiţii, inflaţia a fost de 17,2% în august, în scă­dere de la 17,5% în luna anteri­oară. Cauza este ieftinirea peste aşteptări a carburanţilor datorită u­nui scandal creat de presă, care a acuzat practici de tip cartel din partea furnizorilor, după cum spune economistul-şef al băncii Cyrrus, Vit Hradil, citat de Radio Praga.

Analiştii de la ING cred că tendinţa nu reflectă realitatea, ci doar metodologia de calcul a institutului central de statistică, mai precis modul în care include energia în coşul de inflaţie. De aceea, vârful scumpirilor ur­mează să vină pe măsură ce preţurile noi, mai mari, din contractele pentru energie se vor regăsi în facturi.

Vârful este aproape, după care urmează o încetinire cel mai probabil foarte lentă, spun a­na­lişti intervievaţi de Reuters. Însă banca cen­trală se aşteaptă la un vârf al inflaţiei de peste 20% la începutul toamnei şi la o retragere ra­pidă. Şi la 17%, Cehia are una dintre cele mai pu­terice inflaţii din grupul economiilor dezvol­tate. Preţurile au ajuns cât cele de la Viena, dar la salarii ca în Cehia (care nu are cele mai mari salarii din Europa de Est), scrie expats.cz.

August este prima lună în care inflaţia scade după 13 luni de creştere. Scumpirile au bătut în retragere şi în Grecia, de la 11,6% în iulie la 11,4% în august. Forţele inflaţioniste principale – preţurile la gaze, electricitate, păcură, întreţinere, transport şi alimente – au continuat să se manifeste cu putere, doar că în unele cazuri ceva mai mică. Scumpirile au încetinit şi în SUA, în iulie şi august, mai ales datorită ieftinirii accelerate a carburanţilor. Multe alte produse au continuat să se scumpească. Inflaţia a încetinit şi în Australia şi în Canada.