Dilema bugetului în 2023: cum faci să ai creştere economică, dar şi statul să supravieţuiască?

♦ Inflaţia nu este prognozată să scadă sub 10%, iar unele rate bancare se dublează faţă de nivelul din 2021 ♦ În aceste condiţii, salariile în mediul public trebuie să crească, pensiile au nevoie să se majoreze, iar datoria publică creşte şi apasă din ce în ce mai greu ♦ Guvernul trebuie să găsească echilibrul în 2023 între supravieţuirea bugetului de stat şi păstrarea creşterii economice.

Toate companiile, institu­ţiile şi statele încep să îşi facă bugetul pentru 2023.  Este drept însă, cu incertitudinile actuale, mai ales creşterea preţurilor, nimeni nu se aşteaptă ca bugetul croit acum să fie definitiv. Premierul Nicolae Ciucă a spus că vrea ca schiţa bugetului să fie făcută până în octombrie, iar întrebarea este: cum păstrezi creşterea economică, dar creşti şi veniturile la bugetul de stat?

Va fi complicat, răspunde Ionuţ Dumitru, economistul-şef al Raiffeisen Bank şi fost preşedinte al Consiliului Fiscal: „Deficitul este foarte ridicat. Este absolut evident că în contextul în care dobânzile au crescut foarte mult şi accesul la finanţare a devenit scump şi dificil, trebuie obligatoriu să reducem deficitul bugetar, ca să reducem necesarul de finanţare. Problema este cum obţinem această reducere. Deocamdată nu sunt măsuri care să aducă o reducere semnificativă a deficitului.”

Care ar putea fi însă aceste măsuri? Pentru că nu este posibilă o diminuare drastică a cheltuielilor. Cele mai mari cheltuieli ale statului – pensiile şi salariile bugetarilor – trebuie să crească, în contextul în care inflaţia nu va coborî sub două cifre, conform prognozelor, ratele bancare legate de ROBOR au crescut deja semnificativ, iar cele legate de IRCC aproape se vor dubla în prima parte din 2022, prin comparaţie cu aceeaşi perioadă a anului trecut. Peste toate acestea, în anul 2024 sunt toate rundele de alegeri electorale, iar deciziile politice din 2023 nu pot ocoli această situaţie.

„Este o decizie politică la mijloc. La partea de venituri este clar că avem o proble­ma mare şi sunt mai multe cauze care trebuie corectate: colectarea ar trebui accelerată urgent prin digitalizarea ANAF, închi­derea tuturor portiţelor de optimizare fiscală. Trebuie închise toate portiţele, in­clusiv facilităţile fiscale”, mai spune Ionuţ Dumitru.

De asemenea, mai multe modificări ale fiscalităţii intră în vigoare începând cu 1 ianuarie. Vor mai fi creşteri de taxe, sunt de părere economiştii şi analiştii financiari, pentru că pur şi simplu bugetul nu poate fi susţinut.

„Economia nu o să mai crească atât de mult cum a crescut în acest an, deci nu vor mai creşte veniturile din creşterea economică. Probabil vom mai avea o rundă de creştere de taxe şi se suprapune încetinirii economice”, spune Adrian Codirlaşu, preşedintele CFA România, asociaţia analiştilor financiari.

În acest moment, guvernul are o prognoză de creştere economică de 3,7% în 2023, una dintre cele mai optimiste. PIB-ul ar urma să ajungă la peste 1.500 de mld. de lei, în vreme ce inflaţia ar urma să scadă spre 6% la finalul lui 2023. Numărul de salariaţi ar urma să crească, iar rata şomajului să scadă. Pentru bugetul pe 2023 însă, Prognoza va veni cu o estimarea de toamnă, ajustată în funcţie de evoluţiile economice recente.

Pe partea de cheltuieli nu se pot face multe, sunt de părere ambii economişti. Pe lângă creşterile de salarii şi pensii, guvernul trebuie să găsească bani şi pentru programele de ajutor social şi susţinerea economiei, mai ales pentru compensarea preţurilor la energie, dacă nu va veni între timp cu altă soluţie, cum ar fi reglementarea pieţei.

„Va fi o componentă mare rată de dobânzi la datoria publică. De asemenea, va trebui susţinută cumva plafonarea preţurilor la energie, acestea vor fi cheltuieli care vor creşte anul viitor. Mai este şi contextul în care trebuie arătată un progres de reducere a deficitului. Dacă se ţin cheltuielile aşa cum au fost până acum, o să fie un progres. Deocamdată cifrele sunt pe partea pozitivă”, mai spune Codirlaşu.

Execuţia bugetară la opt luni din 2022, cele mai recente date publicate de Finanţe, arată că veniturile bugetului de stat au crescut cu 22%, în vreme ce cheltuielile au crescut cu 17%. Deficitul se menţine mai mic decât în perioada similară din 2021, însă până la finalul anului, potrivit rectificării bugetare, va ajunge la 80 de miliarde de lei, un nivel similar cu cel din 2021, de la 33 mld. lei în primele 8 luni din an.