ZF Agropower. Fermierii accelerează procesul investiţional în irigaţii ca să aibă stabilitate în anii secetoşi, dar statul rămâne în urmă: „Noi ne facem treaba, dar dacă nu şi-o face şi ANIF, o să stăm în campania de udare să ne uităm la canalul principal pe care apa nu va veni“

După anul 2020, cel mai secetos din cea de-a doua parte a acestui secol, fermierii au început să investească tot mai mult în propriile sisteme de irigaţii şi în infrastructura secundară, dar se tem că dacă statul nu va investi cât mai repede în îmbunătăţirea şi reabilitarea infrastructurii principale de irigaţii, banii lor au fost puşi în mişcare degeaba.

„Aşteptăm banii din PNRR (Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă - n. red.) pentru investiţii în infrastrucura prin­cipală de irigaţii şi sperăm să se aloce până la urmă fonduri. Altfel, noi fermierii ne facem treaba, investim în sisteme de irigaţii, în canalele de aducţiune, tragem con­ducte pe sub pământ de la canalele prin­cipale pe kilometri întregi, nu ne mai bazăm pe cele secundare, iar în campania de udare să ne uităm la canalul principal pe care apa nu va veni. De exemplu, anul acesta în Brăila, la mijlocul sezonului, fer­mierii au rămas fără apă pentru irigaţii din cauza debitelor scăzute ale Dunării. Poate că trebuie regândite canalele de aduc­ţiune“, a spus Ştefan Moraru, adminis­tra­tor al Morar Pan Com, companie care lu­crează circa 1.000 de hectare în judeţul Călăraşi.

Iniţial, România a cerut 6,5 miliarde de euro pentru irigaţii, dar suma nu a fost aprobată, iar recent oficialii de la Ministerul Agriculturii au spus că se reîncearcă reintroducerea acestor bani în PNRR. De asemenea, Ministerul Agriculturii a promis că va investi 1,5 miliarde de euro în reabilitarea infrastructurii principale de irigaţii începând de anul viitor până în 2027 din surse guvernamentale. De asemenea, vor fi investiţi 400 de milioane de euro în infrastructura secundară de irigaţii, administrată de Organizaţiile Utilizatorilor de Apă pentru Irigaţii (OUAI).

În ceea ce priveşte irigaţiile, mai puţin de 10% din suprafaţa totală cultivată cu cereale – 5,4 milioane de hectare – a fost irigată în acest an, iar seceta a afectat aproape 700.000 de hectare, conform datelor colectate până acum de Ministerul Agriculturii.

„ANIF (Agenţia Naţională pentru Îmbunătăţiri Funciare – n. red.) rămâne în urmă cu investiţiile şi mă refer la staţiile de pompare din Dunăre şi la o parte din canalele de aducţiune, care sunt în pământ, vechi, bazate pe tehnologie veche, cu eficienţă scăzută. Noi, fermierii, am investit în sisteme cu totul diferite decât cele pentru care a fost gândită această infrastructură. Avem alte nevoi“, menţionează Moraru.

El susţine că dacă în anii ’60, ’70, ’80 sau ’90 se discuta despre clasicul irigat cu coloană de aluminiu care necesita un volum scăzut de apă şi care iriga în 24 de ore 3-4 hectare, acum fermierii au sisteme de irigaţii liniare, cu pivoţi sau prin picurare, care sunt mult mai eficiente şi care în 72 de ore, cu 30 de litri/mp acoperă o suprafaţă de 50-100 de hectare.

DĂNUŢ CORBUŢ, proprietar, Agroind Cauaceu: Fără apă nu vom ajunge la potenţialul maxim de producţie dintr-o fermă, indiferent de ce soiuri, hibrizi sau îngrăşăminte folosim.

„Eficienţa a crescut foarte mult şi cei care sunt la a doua, a treia treaptă de pompare nu mai au apă pentru irigaţii“, susţine Moraru, care vede necesare investiţii în adaptarea infrastructurii la nevoile actuale, pentru că „irigaţiile îţi asigură stabilitatea pe termen lung“.

Dănuţ Corbuţ, unul dintre cei mai influenţi agricultori din judeţul Bihor, care lucrează peste 3.000 de hectare, a afirmat că este optimist în ceea ce priveşte activitatea pe care o desfăşoară, pentru că speră ca  în câţiva ani România să aibă un sistem de irigaţii bine pus la punct şi să nu mai depindă fermierii în totalitate de apa care vine din cer, ci să aibă posibilitatea să controleze acest lucru.

„Fermierii au început să investească în ultimii ani în sisteme proprii de irigaţii şi investesc în continuare. Cunosc fermieri care au curăţat canale de desecare din fonduri proprii, doar ca să aibă apă în zona în care ei activează. Sunt fermieri care au făcut conducte subterane, inclusiv eu la mine în fermă, pe 3-4 kilometri, ca să ducă apa în parcelele în care au nevoie de apă. Fermierii sunt dispuşi să investească în irigaţii pentru că, din punctul meu de vedere, este singura metodă prin care putem să creştem producţiile la hectar“, a precizat fondatorul Agroind Cauaceu.

ŞTEFAN MORARU, administrator, Morar Pan Com: Nu doar irigaţiile te ajută, ci şi tehnologia adecvată pentru sistemul de irigaţii ales, cât şi panul de culturi