Summit după summit: UE promite noi măsuri pentru reducerea riscurilor în această iarnă, însă criza din energie va fi una de durată

Mesajul ultimului summit de criză al miniştrilor energiei din UE din weekendul trecut: obişnuiţi-vă cu astfel de summituri. Criza ener­giei ce a prins în gheare Europa va fi de lungă durată, neexistând o soluţie unică, avertizează oficialii, scrie Politico. 

Comisia Europeană va veni cu noi pro­puneri de temperare a preţurilor gazelor „în scurt timp“, a anunţat preşedinţia cehă a UE la scurt timp după reuniunea extraordinară a miniştrilor energiei din weekendul trecut. 

Deşi ţările UE au convenit măsuri de ur­genţă pentru contracararea crizei energetice, acestea nu sunt suficiente, a declarat ministrul ceh al energiei Josef Sikela, potrivit Euractiv. 

„Suntem într-un război energetic cu Rusia, care ne afectează puternic şi industria. Sunt necesare noi acţiuni urgente şi coor­donate la nivel de bloc“, a insistat acesta. 

Principala preocupare pentru ţările UE este legată de scumpirea puternică a gazelor şi impactul pe care aceasta îl are asupra preţu­rilor electricităţii, a explicat Sikela. 

Miniştrii reuniţi în Bruxelles la finalul săp­tămânii trecute s-au pus de acord cu pri­vire la ultimul pachet de măsuri de susţinere în criza energiei, incluzând o ţintă obligatorie de reducere a consumului de electricitate cu 5% în orele de vârf şi două taxe generatoare de venituri pentru a ajuta la protejarea consumatorilor. 

Pachetul, speră aceştia, va ajuta la pro­tejarea gospodăriilor şi companiilor în faţa scumpirii dra­matice a energiei şi spec­trului întreruperilor de energie în această iarnă. 

Acordul le permite ţărilor UE să menţină plafoanele na­ţionale existente asupra elec­tri­cităţii sau să stabilească noi pla­foa­ne şi taxe pe companiile din energie la nivel naţional. 

Textul final al acordului va fi adoptat în această săptămână şi se va aplica din 1 de­cembrie 2022 până în 31 de­cem­brie 2023, scrie Euractiv. Ţintele de redu­cere a cererii se vor aplica până pe 31 martie anul viitor. În con­tinuare, noi măsuri ar putea include un plafon asupra preţului tuturor gazelor importate sau un nou indicator european pentru GNL care să reflecte importanţa în scădere a gazelor ruseşti în mixul energetic european. 

Comisia Europeană va lucra cu capitalele ţărilor UE pentru dezvoltarea de idei înaintea unui summit al liderilor UE de săptămâna viitoare, a anunţat Kadri Simson, comisarul eu­ropean pe energie. 

Acestea vor constitui baza unei propuneri legis­lative care va fi înaintată „în scurt timp“. 

Ţările UE au însă po­ziţii divergente cu privire la plafonarea preţurilor ga­zelor. În lipsa unui consens privitor la plafonarea preţului gazelor ruseşti, Comisia anali­zează şi alte opţiuni şi „este pregătită să dezvolte o măsură temporară la nivel de bloc de limitare a preţului gazelor în produc­ţia de electricitate“, a declarat Simson. 

Potrivit ministrului ceh Sikela, urmă­toa­rele intervenţii de pe piaţa gazelor trebuie să scadă preţul gazelor fără a motiva un consum prea ridicat. Indiferent ce măsuri drastice vor urma, toată lumea ar trebui să se pregătească pentru o luptă pe termen lung, a declarat un oficial al Comisiei. 

„Plafonarea preţului gazelor este prezentată de unele state membre drept o măsură minune, dar nu există o soluţie unică. Această criză nu se va termina în curând“. 

Preţurile gazelor din Europa au scăzut la începutul săptămânii pe fondul semnelor că europenii ar putea trece cu bine de această iarnă, notează Bloomberg. 

„Vestea bună este că Rusia pare să-şi fi jucat ultima carte în lupta cu Europa. Totuşi, provocările Europei nu vor dispărea odată cu primele semne de primăvară“, avertizează Timera Energy într-o notă recentă. 

Gazele ruseşti ajung în continuare în Europa via Ucraina, însă fluxurile sunt ameninţate atâta timp cât războiul continuă. În weekend, Gazprom a suspendat livrările către Italia, invocând o problemă de reglementare în Austria. 

Un semn de întrebare major rămâne cu privire la capacitatea Europei de a-şi reumple rezervele de gaze anul viitor în absenţa livrărilor obişnuite din Rusia. 

Trimestrul patru şi începutul iernii vor aduce primul test major al rezistenţei sectorului european al gazelor în faţa crizei, potrivit S&P Global. 

Cu gazele ruseşti reprezentând acum sub 10% din aprovizionarea cu gaze a UE, au apărut semne de întrebare dacă Europa îşi poate asigura suficiente gaze naturale lichefiate pentru acoperirea cererii în T4, în timp ce vremea va fi un factor determinant în privinţa utilizării rezervelor acumulate. 

Germania îşi construieşte noi terminale de gaze pentru a umple golul lăsat de gazele ruseşti, potrivit The Local. Guvernul german a cheltuit miliarde pe cinci proiecte de terminale GNL.

În ceea ce priveşte vremea, Europa ar putea avea parte de o iarnă mai rece, cu mai puţin vânt şi precipitaţii decât de obicei, estimează Centrul European de Prognoză Meteo pe Termen Mediu (ECMWF), relatează Financial Times. 

Astfel, vremea se adaugă listei de provocări pe care le au în faţă guvernele în lupta cu criza energetică de pe continent.