Cum să locuieşti mai bine. Reportaj: Kilometrul zero al pieţei rezidenţiale bucureştene s-a mutat în zona Pallady, un oraş în interiorul oraşului. „Am cumpărat aici încă de când se turna fundaţia, nici nu ştiam cum o să arate“

Autor: Alina-Elena Vasiliu 08.10.2022

Numeroşi cumpărători au ales să-şi stabilească domiciliul în zona Theodor Pallady din Bucureşti, parcă un oraş în sine, în care mari retaileri precum Auchan, Kaufland, Leroy Merlin, Dedeman, Jumbo şi Ikea au văzut potenţial Hils, Estoria, Poem Residence, Evia, Pallady Towers sunt numai câteva dintre proiectele deja livrate sau în lucru care pun umărul la dezvoltarea zonei Pallady În ultimii cinci ani, în zona Theodor Pallady s-au livrat peste 7.750 de locuinţe Preţul mediu de vânzare este de aproximativ 1.600 de euro pe metru pătrat util plus TVA Dacă în anii trecuţi media de validări de cartele de metrou la staţiile Nicolae Teclu şi Anghel Saligny se situa între 50.000 şi 60.000, în 2022 au existat luni în care s-au validat şi peste 90.000 de cartele, cu un vârf în luna martie, când au fost înregistrate aproape 95.000 de validări la fiecare dintre cele două staţii, potrivit datelor furnizate de Metrorex la solicitarea ZF.

Un oraş în oraş este ceea ce se ridică de câţiva ani în zona care a devenit noul kilometru 0 al dezvoltării rezidenţiale din Bucureşti. După Chiajna şi Popeşti-Leordeni, localităţi lipite de Capitală care au devenit nuclee pentru mii de familii dornice să se mute la casă nouă, zona Theodor Pallady pare să urmeze acelaşi parcurs, bucurându-se de proximitatea a două staţii de metrou care devin tot mai puţin încăpătoare cu fiecare nou bloc livrat.

„Cele două blocuri de aici sunt făcute de acelaşi dezvoltator care va construi şi lângă ele alte câteva blocuri pentru care lucrările vor începe cel târziu în ianuarie 2023. În blocurile acestea în construcţie deja s-au vândut jumătate din apartamente, în noiembrie vor fi gata finisajele, apoi urmează primirea avizului de la primărie, care poate să dureze şi câteva luni. Oamenii vin în număr mare să cumpere aici, e o zonă foarte bună“, povesteşte un angajat responsabil de paza unuia dintre numeroasele şantiere din zonă.

Atras de posibilitatea de a afla informaţii, se alătură un trecător, care se dovedeşte a fi, de fapt, unul dintre cei care au cumpărat un apartament cu două camere în blocul aflat în construcţie şi care se întreabă cât va dura şantierul pe care îl va avea sub geam după mutare. Periodic, vine să vadă care mai este statusul lucrărilor.

„Am cumpărat aici încă de când se turna fundaţia, nici nu ştiam cum o să arate. Am plătit 72.000 de euro pentru un apartament cu două camere, cu finisaje bune. Acum cred că preţul ajunge pe la 80.000 de euro“, estimează el.

Este doar unul dintre numeroşii cumpărători care au ales să-şi stabilească domiciliul în zona Theodor Pallady din Bucureşti, parcă un oraş în sine, în care mari retaileri precum Auchan, Kaufland, Leroy Merlin, Dedeman, Jumbo şi Ikea au văzut potenţial. Duminică, la orele amiezii, toate magazinele sunt furnicare de oameni, mulţi dintre ei locuitori din zonă.

Pe terenurile încă libere, dar intrate deja pe radarul dezvoltatorilor, utilajele au luat o pauză doar pentru că e duminică. Urmează să-şi reintre în activitate, pentru că viitorii locatari sunt nerăbdători să se mute la casa lor. Terenuri goale, pline de buruieni, de mărăcini, dar şi de gunoaie, încă mai sunt disponibile în zonă, aşteptându-şi cumpărătorii pentru a deveni şi ele scena unor noi ansambluri rezidenţiale.

Pe terenurile încă libere, dar intrate deja pe radarul dezvoltatorilor, utilajele au luat o pauză doar pentru că e duminică.

Deservită de staţiile de metrou Nicolae Teclu şi Anghel Saligny, zona Theodor Pallady pare să aibă o evoluţie similară cu cea întâlnită în Popeşti-Leordeni şi în Chiajna, două localităţi de lângă Bucureşti care au crescut exponenţial în ultimii ani din punctul de vedere al locuinţelor noi. Acelea sunt însă unităţi administrativ-teritoriale distincte, în vreme ce pentru Theodor Pallady nu există date specifice consemnate la Institutul Naţional de Statistică, de pildă, privind numărul de apartamente noi puse anual pe piaţă.

Pe gardurile care împrejmuiesc terenurile încă goale, afişele cu datele de contact ale birourilor de vânzări pentru proiecte cu diferite nume stau aliniate unul după altul. Oferta este bogată, iar cumpărătorii sunt şi ei mulţi, ţinând cont că proiectele noi nu contenesc să apară. Problema este că, din cauza numeroaselor şantiere din zonă, este şi foarte mult praf, spun locuitorii care deja s-au mutat.

Dezvoltatorii văd în continuare potenţial în zona Theodor Pallady, iar asta se vede atât la faţa locului, pe şantierele în lucru, cât şi în anunţurile investitorilor. De pildă, recent, PRD Capital, un business deţinut de Alin Preda, a anunţat că investeşte 2,4 mil. euro pentru a construi un imobil de 34 de locuinţe în zona Pallady din sectorul 3 al Bucureştiului, iar pe parcursul acestui an vrea să găsească un nou teren. Investiţia de 2,4 mil. euro în Poem Residence Pallady este asigurată parţial de finanţare bancară, iar construcţia proiectului a fost demarată în luna ianuarie a acestui an. Poem Residence Pallady este al doilea proiect al antreprenorului, după un prim imobil de 11 locuinţe în Otopeni.

Total One Construct, dezvoltatorul proiectului rezidenţial Evia Pallady, cu 94 de apartamente, se uită şi el după noi terenuri în sectorul 3, iar în următorii ani se va concentra în continuare pe segmentul de middle market, după cum spunea Cristian Giurgescu, fondator al companiei, în emisiunea ZF „Investiţi în România!“.

„În sectorul 3 mai avem 400-500 de hectare libere, iar dintre acestea 200-300 de hectare pot fi urbanizate, nu trebuie să se construiască peste tot. Este nevoie să extindem oraşul, să ducem locuinţele în zonele de margine pentru a reduce presiunea pe centrul oraşului“, spunea şi Robert Negoiţă, primarul sectorului 3, în cadrul aceleiaşi emisiuni.

Chiar fratele lui, Ionuţ Negoiţă, este unul dintre dezvoltatorii din zona Pallady, construind acolo Hils Pallady Apartments, lângă staţia de metrou Anghel Saligny. Tot el a mai dezvoltat în zonă şi Palladium Residence, iar mai recent a început un alt proiect, în spatele Leroy Merlin, Hils Brauner.

Dezvoltatorii văd în continuare potenţial în zona Theodor Pallady, iar asta se vede atât la faţa locului, pe şantierele în lucru, cât şi în anunţurile investitorilor.

Proiectele care sunt acum pe punctul de a fi demarate şi terenurile disponibile sunt în prima linie de blocuri, aproape de bulevard, zeci de alte blocuri mergând pe distanţe mari mai departe.

„Zona Pallady este în continuă dezvoltare şi a reprezentat de la început un interes pentru noi, având în vedere potenţialul dovedit deja. Suntem deja la peste 5.000 de locuinţe finalizate sau în curs de finalizare. În acest moment, avem spre vânzare două ansambluri rezidenţiale - Hils Pallady, ansamblu care totalizează 12 blocuri cu 1.908 apartamente, şi Hils Brauner, care va totaliza 8 blocuri cu 1.336 de apartamente“, spun reprezentanţii Hils.

În cadrul Hils Pallady, va fi dezvoltată şi o clădire de birouri, unde va funcţiona o clinică medicală de 1.500 de metri pătraţi.

„Interesul pentru această zonă este unul în continuă creştere iar noi, ca dezvoltatori, suntem multumiţi de ritmul vânzărilor. În Hils Pallady vânzările au depăşit 75% din totalul apartamentelor disponibile. În ceea ce priveşte Hils Brauner, lucrările sunt în grafic, structura este finalizată în proporţie de 80% şi începem finisajele. Din perspectiva noastră, zona este în continuă creştere şi are potenţialul de a deveni un oraş în oraş.“

Estoria City este un alt proiect amplu care contribuie la dezvoltarea zonei, fiind situat în proximitatea magazinului Ikea. Proiectul Estoria City este ridicat pe terenul fostei fabrici Policolor de pe bulevardul Theodor Pallady, un teren preluat în 2017 de compania ERES „ Entire Real Estate Solutions, o companie deţinută de Călin Gabriel Dobra şi Alina Codruţa Dobra.

„Ne ocupăm în exclusivitate de proiectul Estoria City, reprezentativ pentru zonă. Urmează ca, în prima parte a anului 2023, să livrăm prima fază, adică primele 246 de apartamente“, spune Oana Ivan, managing partner la compania de consultanţă imobiliară Imoteca.

Partener în afacerea Estoria, potrivit celor mai recente date, este Raul Ciurtin, fondatorul Albalact, cea mai mare companie locală din industria laptelui, care a fost vândută grupului francez Lactalis. De altfel, fostele platforme industriale, în care producţia a fost oprită, au fost unul din motoarele care au impulsionat dezvoltarea arealului.

Printre pionierii din zonă se numără Anchor Group, compania cu origini turceşti care deţine Bucureşti Mall şi care a dezvoltat, de asemenea, şi ansamblul Pallady Towers, cu 200 de apartamente.

Proiectele care sunt acum pe punctul de a fi demarate şi terenurile disponibile sunt în prima linie de blocuri, aproape de bulevard, zeci de alte blocuri însă mergând pe distanţe mari mai departe.

„Estul oraşului (Bucureşti 2 n. red.) poate fi considerat noul star al pieţei (rezidenţiale „ n. red.), fiind deja un pol important de dezvoltare, atât pe segmentul de retail, cât şi pe cel rezidenţial, în special în zona Pallady, care are o infrastructură de transport public excelentă“, notau reprezentanţii companiei de consultanţă imobiliară SVN România într-un studiu de la finalul anului 2021, estimând totodată că zona cumulează circa 20% din numărul total de locuinţe noi livrate în Bucureşti şi în împrejurimi.

În ultimii cinci ani, în zona Theodor Pallady s-au livrat peste 7.750 de locuinţe, zona fiind foarte apreciată de clienţii în căutare de apartamente pentru achiziţie datorită accesului la transportul public subteran corelat cu proximitatea faţă de centre comerciale şi zone de agrement. Preţul mediu de vânzare este de aproximativ 1.600 de euro pe metru pătrat util plus TVA, spune Bianca Văidean, client relationship specialist la JLL România, companie de consultanţă imobiliară. Şi asta nu este tot.

„Există proiecte foarte mari în această zonă în curs de dezvoltare, care au planificate peste 1.000 de unităţi fiecare, cu predarea acestora programată în următorii doi-trei ani. Noi aproximăm livrarea a 4.000 de unităţi noi în această zonă până în 2025“, spune Bianca Văidean.

Ca o comparaţie cu cele aproape 8.000 de locuinţe noi din Theodor Pallady în ultimii cinci ani, în Militari de pildă, în acelaşi interval de timp, s-au livrat 9.100 de unităţi, în Berceni „ 8.250, iar în Drumul Taberei „ 6.800.

„Cumpărătorii sunt atraşi de proximitatea metroului, accesul facil la centrele comerciale, infrastructura bine dezvoltată şi accesul facil către centura şi autostrada A1. Toate acestea corelate cu preţurile de vânzare încă atractive îi determină pe cumpărători să se orienteze către o achiziţie în această zonă.“

La rândul lor, dezvoltatorii sunt motivaţi în primul rând de nivelul cererii şi de disponibilitatea şi accesibilitatea terenurilor de mari dimensiuni, unele fiind foste platforme industriale, precum şi de posibilitatea de a construi volume mari, blocuri cu regim de înălţime ridicat.

„Există încă terenuri disponibile pentru dezvoltări rezidenţiale care se situează la aproximativ 180 de euro pe metru pătrat, dar preţurile diferă foarte mult în funcţie de amplasare şi acces, suprafaţa lotului, coeficienţi de urbanism existenţi sau obtenabili, utilităţi, împrejurimi“, adaugă Bianca Văidean

Consecinţele din subteran

Proximitatea pe care toate aceste proiecte noi o au faţă de metrou vine cu consecinţe în subteran, fapt ce se vede şi în statistici. Astfel, dacă în anii trecuţi media de validări de cartele de metrou la staţia Nicolae Teclu se situa între 50.000 şi 60.000, în 2022 au existat luni în care s-au validat şi peste 90.000 de cartele, cu un vârf în luna martie,

când au fost înregistrate 94.815 validări, potrivit datelor furnizate de reprezentanţii Metrorex la solicitarea ZF. Practic, în doar trei ani numărul de călători care coboară în subteran la Nicolae Teclu aproape s-a dublat. Şi la staţia Anghel Saligny s-au înregistrat aproape 95.000 de validări tot în luna martie 2022.

„Zona este foarte aglomerată, mai ales la orele de vârf, dimineaţa între 7.40 şi 9.30 şi după-amiaza între 16 şi 19. Metroul vine rar, dar e acceptabil“, spune Luminiţa, o locuitoare care stă de mai mulţi ani în zonă.