ZF Live. Alina Iancu, Revino Gourmet şi CrameRomânia.ro: În România avem peste 50 de producători artizanali de brânzeturi, însă cei mai mulţi dintre ei nu sunt cunoscuţi pentru că îşi vând producţia local

Autor: Alexandra Matei 10.10.2022

♦ Micii producători de brânzeturi din ţară au o cerere foarte mare, însă capacitatea lor de producţie este limitată

♦Ei mizează pe produse care au un rulaj rapid şi care aduc cash constant, cum ar fi telemeaua sau orice altă brânză proaspătă.

În România, în momentul de faţă, sunt peste 50 de producători artizanali de brânzeturi, spune Alina Iancu, fondator Revino Gourmet şi CrameRomânia.ro, însă foarte puţini dintre ei sunt şi cunoscuţi la nivel naţional.

Cea mai mare parte a producătorilor artizanali de brânză aleg să vândă local, la poarta fabricii, astfel că bunurile lor nu ajung să fie foarte cunoscute publicului larg.

„Avem peste 50 de producători arti­zanali de brânzeturi în România, însă cei care ies în evidenţă sunt cei mari, care livrează la nivel naţional, în ma­gazinele de tip supermarket. Producători de brânzeturi maturate de cali­tate avem foarte mulţi, însă pentru că vând producţia local, ei nu sunt cu­nos­cuţi“, a spus Alina Iancu, fondatoare Revino Gourmet şi CrameRomânia.ro, la emisiunea online de business ZF Live.

Micii producători din Transilvania, spre exemplu, vând multe dintre bunurile lor turiştilor care trec prin zona respectivă atunci când merg în vacanţe. „Mi-ar plăcea să văd o maturare mai îndelungată a brânzeturilor locale. În România, avem brânzeturi maturate timp de 6-12 luni, în timp ce în alte ţări vorbim de învechire timp de 12-36 de luni. Mi-ar plăcea o diversitate mai mare şi chiar şi o maturare mai îndelungată. Asta cred că se va întâmpla în următorii ani, pentru că abia a luat amploare segmentul de brânzeturi premium în România.“

Piaţa de profil din România, menţionează Alina Iancu, este în plină dezvoltare, mai ales pe segmentul de brânzeturi premium maturate. În domeniu, explică ea, sunt foarte mulţi antreprenori care au lucrat în afară şi care acum vin în România pentru a pune în practică experienţa acumulată. Unii dintre producători au capacitatea să acopere piaţa la nivel naţional, iar o parte, doar local şi în câteva băcănii din marile oraşe ale ţării.

În România, dacă pe segmentul de vinuri există deja destul de multe magazine de specialitate, iar la bere au început să tot apară în ultimii ani, la brânzeturi nu sunt decât două sau trei fromagerii, susţine Alina Iancu, şi acestea doar în Bucureşti, Iaşi sau Cluj.

Din 2019 şi până acum, mai adaugă ea, au fost foarte mulţi artizani care au lucrat la dezvoltarea reţetelor. 

O reţetă de brânză se dezvoltă într-un an sau doi, până ajunge la forma finală. 

„Simt o dezvoltare a pieţei de brânzeturi româneşti aşa cum am simţit în zona de vinuri acum 7-10 ani.“ 

„Pe vinuri sunt deja câteva asociaţii, în timp ce la brânzeturi sunt doar asociaţii locale, care includ şi produse de larg consum făcute într-o anumită zonă, în special în Transilvania. Sunt asociaţii care includ producători de dulceaţă, brânzeturi sau specialităţi din carne.“

Micii producători de brânzeturi din ţară au o cerere foarte mare deja, însă capacitatea lor de producţie este limitată, astfel că pentru a funcţiona eficient ei trebuie să ştie din timp atunci când un client îşi doreşte să cumpere o cantitate mai mare.

Tototodată, ei mizează pe produse care au un rulaj rapid şi care aduc cash constant, cum ar fi telemeaua sau orice altă brânză proaspătă. 

În momentul de faţă, brânzeturile româneşti ajung şi peste graniţă, dar mai este mult până când ele vor fi cu adevărat cunoscute şi la nivel internaţional. 

„Telemeaua şi puţin din brânza maturată în România ajunge în străinătate. E însă cale lungă până vom ajunge să vorbim despre un procent semnificativ“, a precizat fondatoarea Revino Gourmet şi CrameRomânia.ro.

Alina Iancu a organizat weekendul trecut un salon gastronomic, care a adus împreună peste 45 de producători de alimente şi băuturi.