ZF Live. Andreea Gheorghe, Nestlers Group: În anul 2022 am adus IT-işti din Bangladesh. Vedem o creştere a cererii de import de forţă de muncă calificată

Autor: Răzvan Botea 20.10.2022

♦ „Dacă vorbim de muncitori necalificaţi, salariile pleacă de la 500 de dolari. Dacă vorbim de muncitori calificaţi, salariile pleacă de la 1.000 de dolari şi în zona IT mai mult de atât.”

Andreea Gheorghe, managing partner la Nestlers Group, companie de HR care se ocupă de angajarea lucrătorilor din afara Uniunii Europene în România, a spus, la ZF Live, că cererea de lucrători migranţi a crescut semnificativ în ultimii cinci ani. În ultimul an, adaugă ea, s-a remarcat o creştere a lucrătorilor calificaţi şi compania a adus inclusiv IT-işti din Bangladesh.

„A existat o creştere a solicitărilor pentru lucrători necalificaţi. Anul acest am văzut o creştere clară a numărului de lucrători calificaţi, am fost uimiţi să identificăm candidaţi cu experienţă interesantă în zona IT, inclusiv în Bangladesh. Acum companiile sunt mult mai deschise să angajeze noneuropeni”, a spus Andreea Gheorghe la ZF Live. Anual, Inspectoratul General pentru Imigrări (IGI) stabileşte un contingent de avize de muncă pentru muncitorii din afara Uniunii Europene. Acesta a crescut an de an, iar în 2021 a fost de 50.000. În 2022, contingentul a urcat la 100.000 de lucrători şi au fost acordate peste 50.000 de avize de muncă. Angajaţii de la IGI care procesează aceste cereri a rămas însă acelaşi şi astfel procesul de obţinere a acestor avize a ajuns să dureze dublu faţă de cât dura acum 2-3 ani.

„Din informaţiile pe care le avem în acest moment sunt în jur de 600 de lucrători în procesele de imigrare. A rămas acelaşi număr din 2018 până acum şi războiul din Ucraina a însemnat un val enorm de refugiaţi şi acele persoane trebuiau înregistrate”, a mai spus ea.

Un angajat din afara Uniunii Europene, pentru un job care nu necesită calificare, poate câştiga de la 500 de dolari în sus (circa 3.000 de lei net). Pentru joburile calificate însă, salariile pleacă de la 1.000 de dolari şi cel mai mare salariu mediat de companie a fost de circa 2.500 de dolari.

„Dacă vorbim de muncitori necalificaţi, salariile pleacă de la 500 de dolari. Dacă vorbim de muncitori calificaţi, salariile pleacă de la 1.000 de dolari şi în zona IT mai mult de atât. În zona de recrutare cel mai mare salariu discutat a fost undeva la 2.500 de dolari. Pentru poziţii de CFO, CEO etc. discutăm de salarii mult mai mari.”

În ultimii ani, piaţa forţei de muncă din România  a fost extrem de tensionată. Angajatorii s-au reorientat către pieţele estice şi au adus lucrători din Nepal, Sri Lanka, India sau Bangladesh, chiar dacă procesul de recrutare pentru acest tip de angajaţi este mai lung şi mai costisitor.

Acum 15 ani, când Nestlers a început activitatea în România, povesteşte Andreea Gheorghe, angajările de lucrptori din afara UE se făceau de obicei la companiile care erau din acelaşi grup: o companie din India, care avea prezenţă şi în România, îşi aducea angajaţii din ţara de origine. Acum însă din ce în ce mai multe companii, inclusiv româneşti, apelează la importul de forţă de muncă.

„Lucrurile s-au schimbat ca şi deschidere a companiilor. La început preluam doar zona de imigrare, adică aceste angajări se făceau în cadrul grupului. În ultimii cinci ani, lucrurile s-au schimbat destul de mult. Companiile sunt mult mai deschise să angajeze non-europeni.”

Ce a mai spus Andreea Gheorghe la ZF Live:

⇒ 2022 se încheie cum a fost tot anul pe piaţa forţei de muncă, cu o nevoie acută de forţă de muncă în toate domeniile, inclusiv în zona de lucrători calificaţi, inclusiv în IT.

⇒ Într-adevăr, România şi acum, chiar dacă nu este parte din spaţiul Schengen, este în reală concurenţă cu ţările din vest, inclusiv cu forţa de muncă din România. Evident, ţările din vest sunt mai dezvoltate şi mai interesante din punctul acesta de vedere pentru viitori angajaţi.

⇒ Dacă un angajat are drept de şedere pe o perioadă mai lungă în România, într-adevăr va avea o flexibilitate mai mare în a se deplasa în statele membre Schengen. Va exista ceastă migraţie şi pentru cetăţenii non-europeni.

⇒ Dreptul de muncă este acordat pentru un anumit angajator şi pentru o anumită ţară.

⇒ Ne putem uita la rata şomajului, care a fost constantă cât de cât în ultimii ani. Există o nevoie constantă de forţă de muncă, chiar dacă a fost majorat contingentul pentru autorizaţii de muncă. Anul trecut contingentul a fost de 50.000, anul acesta s-a dublat.

⇒ În acest moment nu există în România un proces simplificat pentru obţinerea dreptului de muncă pentru o perioadă mai scurtă.

⇒ La muncitorii necalificaţi există un partener în ţara cealaltă, care promovează jobul din România şi organizează zona de testare. Dacă vorbim de poziţii de calificaţi sau înalt calificaţi.

⇒ Datele oficiale arată că sunt în jur de 100.000 de lucrători din afara Uniunii Europene în România. Părerea mea este că sunt mai mulţi. Contractele de regulă se semnează pentru doi ani.

.