Alexandru David, JLL România: Piaţa de birouri reflectă incertitudinile economice şi presiunea inflaţionistă, care descurajează expansiunea companiilor. Astfel, revenirea la nivelul de dinainte de pandemie este şi ea întârziată

Piaţa de birouri din România traversează o perioadă provocatoare în condiţiile unui climat economic destul de incert şi a unei presiuni inflaţioniste ridicate, lucru care descurajează extinderea companiilor, consideră Alexandru David, Head of Research în cadrul companiei de consultanţă imobiliară JLL România.

În acest context, revenirea pieţei de profil la nivelul de dinainte de pandemie este şi ea întârziată.

“Piaţa de birouri trece printr-o perioadă cu multiple provocări, reflectând incertitudinile din economie şi presiunea inflaţionistă, care descurajează expansiunea companiilor. Astfel, revenirea pieţei de profil la nivelul de dinainte de pandemie este şi ea întârziată, sesizăm în schimb o preferinţă din ce în ce mai mare pentru spaţii clasa A, de o calitate cât mai bună”, spune Alexandru David în cadrul unei analize a JLL România privind evoluţia pieţei de birouri în T3 şi în primele nouă luni ale anului.

Potrivit acesteia, în perioada ianuarie-septembrie 2022 cererea totală de spaţii de birouri în Bucureşti a fost de aproximativ 200.000 de metri pătraţi, valoare similară cu aceeaşi perioada din 2021, în timp ce cererea netă a crescut cu 5% faţă de anul precedent, până la aproximativ 106.000 metri pătraţi.

În T3 au fost închiriaţi în total 65.700 metri pătraţi de spaţii de birouri, volum aproape identic cu cel înregistrat în trimestrul precedent.

Totodată, cererea netă, care contribuie la creşterea stocului ocupat, a fost de 22.300 metri pătraţi în T3, în scădere cu aproape 40% comparativ cu trimestrul precedent (36.700 metri pătraţi).

Cea mai mare parte din cererea totală a venit dinspre sectorul de IT (aproximativ 37%), de servicii profesionale (19%) şi de hi-tech (11,5%).

În ceea ce priveşte livrările, în trimestrul al treilea a fost livrată o singură clădire de birouri în Bucureşti, respectiv H Tudor Arghezi 21, cu o suprafaţă închiriabilă de aproximativ 7,000 metri pătraţi, dezvoltată de Hagag în apropiere de Piaţa Universităţii.

Raportat la primele nouă luni din 2022 volumul livrărilor a fost la un nivel scăzut, în Bucureşti fiind finalizaţi 105.000 metri, faţă de 154.000 metri pătraţi în aceeaşi perioada din 2021, iar până la sfârşitul anului 2022 urmează să mai fie livrate pe piaţa din Bucureşti alte două clădiri de birouri, însumând o suprafaţă închiriabilă de aproximativ 54.000 metri pătraţi, respectiv cea de a două faza din One Cotroceni Park, cu 34.500 metri pătraţi, proiect dezvoltat de One United Properties, şi Equilibrium 2, cu 19.500 metri pătraţi, dezvoltat de Skanska.

“Dacă nu vedem o creştere a volumelor, sesizăm în schimb o preferinţă din ce în ce mai mare pentru spaţii clasa A, de o calitate cât mai bună”, adaugă Alexandru David.

Pentru 2023, consultanţii de la JLL România spun că sunt aşteptate şi mai puţine livrări decât în acest an, respectiv în jur de 70.000 metri pătraţi, nivel explicabil având în vedere impactul inflaţionist asupra costurilor de construcţie, dar şi asupra planurilor de extindere ale companiilor. 

În ceea ce priveşte rata de neocupare a spaţiilor de birouri din Bucureşti, aceasta a înregistrat o uşoară creştere în T3, de la 12,75% în trimestrul precedent, la 13%, pe fondul unei cereri nete mai mici.

La nivelul chiriilor, după o majorare în T2 de la 18.5 euro pe metru pătrat pe luna la 19 euro pe metru pătrat pe luna, chiriile prime s-au menţinut la acelaşi nivel şi în T3. Însă, având în vedere presiunile inflaţioniste, sunt posibile noi creşteri ale chiriilor în următoarele trimester, concluzionează analiza relizată de JLL România.