Celebra bancă elveţiană UBS a raportat o prăbuşire a profitului net de 24%. Cei mai bogaţi clienţi ai băncii rămân speriaţi de consecinţele inflaţiei, crizei energetice şi războiului din Ucraina

UBS a raportat o scădere de 24% a profitului net, deoarece clienţii bogaţi ai băncii s-au retras de pe pieţele turbulente, fapt care a generat o reducere a veniturilor bancare de investiţii, scrie Financial Times.

Cel mai mare administrator de avere din lume a generat un profit net de 1,7 miliarde de dolari în al treilea trimestru, depăşind estimările analiştilor de 1,5 miliarde de dolari. Veniturile totale ale băncii au fost de 8,2 miliarde de dolari.

Celebra bancă elveţiană e condusă de Ralph Hamers, care în anii 2000 a condus ING Bank România. Potrivit lui, „clienţii rămân îngrijoraţi de inflaţia constant ridicată, de preţurile ridicate ale energiei, de războiul din Ucraina şi de efectele reziduale ale pandemiei”.

„În Elveţia, mulţi dintre comercianţii cu amănuntul care sunt clienţii noştri, alături de întreprinderile mici vor fi, de asemenea, afectaţi de întreruperile din restul Europei. Ne concentrăm pe sprijinirea lor în timpul crizei energetice.”

Analiştii au prezis că UBS va fi cea mai puternică bancă europeană în al treilea trimestru, datorită faptului că afacerea sa de gestionare a averilor va beneficia de creşterea ratelor dobânzilor.

Venitul net din dobânzi în afacerile de avere din America a crescut cu 38% în comparaţie cu un an în urmă, ca urmare a creşterii ratelor dobânzilor din SUA.

Raportul cost-venituri a crescut cu 3,1 puncte procentuale la 71,8 la sută, deşi încă se află în intervalul ţintă de 70-73 la sută.

„Chiar dacă rezultatele din trimestrul trei sunt puţin mai bune decât se aşteptau analiştii, acestea continuă să reflecte un mediu dificil pentru UBS, care se confruntă cu o presiune simţitoare asupra veniturilor”, a declarat analistul Jefferies Flora Bocahut.

Acţiunile UBS au crescut cu 2,5% la începutul tranzacţiilor de marţi, după ce au suferit o scădere de 6,7% în acest an.

Hamers a fost acuzat de preşedintele său, Colm Kelleher, de creşterea evaluării bursiere a UBS pentru a reduce decalajul faţă de colegii săi din SUA. UBS tranzacţionează la un raport preţ/cartă de 0,9, în comparaţie cu 1,4 al JPMorgan.

Hamers şi Kelleher i-au curtat anul acesta pe marii manageri de investiţii din SUA, încercând să-i convingă să cumpere pachete mari de investiţii la UBS. Luna trecută, UBS a anunţat că îşi va majora dividendele cu 10% şi îşi va depăşi obiectivul de a răscumpăra acţiuni de 5 miliarde de dolari în acest an.

UBS a renunţat, de asemenea, la preluarea în valoare de 1,4 miliarde de dolari a companiei de consultanţă din SUA, Wealthfront, o afacere care a fost susţinută de Hamers, dar care s-a dovedit nepopulară în rândul investitorilor.

Cele mai mari cinci bănci din SUA au raportat venituri de 32 de miliarde de dolari pentru al treilea trimestru din această lună, în scădere cu 16% faţă de anul precedent.