ZF Agriculture Summit 2022. Tinerii nu se mai întorc din străinătate pentru a lucra în agricultură. Sectorul se confruntă cu o lipsă acută de forţă de muncă, iar fermierii trebuie să facă eforturi pentru a deveni atractivi şi eficienţi

Autori: Ramona Cornea , Alexandra Matei 26.10.2022

♦ Florin Constantin, Agxecutive: „Cei care au plecat din ţară rămân acolo. Sunt foarte puţine excepţii de tineri care se întorc“ ♦ Marius Ogrezeanu, Agri Business Job: „Tinerii din noile generaţii nu s-au născut în România, ci s-au născut în Europa. Trebuie să îi lăsăm să meargă în alte ţări, să înveţe, să descopere, dar să-i aducem înapoi acasă cu ce au descoperit“.

Tinerii nu se mai întorc din stră­inătate pentru a lucra în agri­cul­­tură, sectorul se confruntă cu o lipsă acută de forţă de muncă, iar fermierii trebuie să facă eforturi pentru a deveni atractivi şi eficienţi, a fost una dintre concluziile evenimentului ZF Agriculture Summit 2022 „Secetă, irigaţii, schimbări climatice, o nouă generaţie de fermieri şi 15 mld. euro pentru agricultură“.

Evenimentul a fost organizat de Ziarul Financiar în parteneriat cu Agreena, Agricover, Carrefour, CEC Bank, ING Bank, Vodafone şi Serv Classs Irigaţii.

„Nu cred că putem atrage tinerii ro­mâni înapoi în ţară. Cei care au plecat din ţară rămân acolo. Sunt foarte puţine excep­ţii de tineri care se întorc. Eu m-am întors în ţară pentru că o multinaţională mi-a oferit un job aici. Trăind zece ani în Franţa, am rămas cu mentalitatea de acolo. Românii care au lu­crat deja o anumită perioadă sau au absolvit acolo cred că nu se vor întoarce niciodată, doar în vacanţă şi tot mai rar“, a spus Florin Constantin, fondatorul firmei de recrutare de specialişti în agrobusiness Agxecutive.

Piaţa forţei de muncă este foarte ten­sionată în sectorul agroalimentar. Este prin­cipala vulnerabilitate din acest sector, mai spune el, adăugând că 80% dintre ab­sol­venţii facultăţilor de agricultură nu ră­mân în agricultură. Dintre cei 20% rămaşi, 15% se întorc în ferma familiei, iar restul de 5% vocaţional rămân în domeniu cu ade­vărat.

„Dacă toate companiile din ecosistem - noi estimăm că ar fi 1.000 de companii per­formante pe lanţul agroalimentar - ar lua măcar câte trei studenţi anual, ar fi 3.000 de tineri care ar intra cu o experienţă de mun­că substanţială pe piaţa muncii“, a subliniat Florin Constantin.

Marius Ogrezeanu, fondator al firmei de recrutare de personal în agricultură Agri Business Job, crede că agricultura este vo­ca­ţională, iar cine a ales acest domeniu trebuie să fie conştient de acest lucru.

„Cine alege domeniul acesta, trebuie să ştie că este iarnă, este vară, este praf, este soa­re, miroase. Dacă ai ales acest lucru, tre­buie să fii conştient de el. Este primul lucru care ar trebui schimbat, astfel încât să nu mai avem mii de absolvenţi, ci să avem poa­te sute. Atunci, am rezolvat una dintre pro­bleme“, a spus el în cadrul evenimentului ZF.

A doua problemă este exodul în alte ţări, un fenomen care nu ar trebui să îi sperie pe fermieri, ci să-i determine să devină atractivi şi eficienţi. „Tinerii din noile generaţii nu s-au năs­cut în România, ci s-au născut în Europa. Trebuie să îi lăsăm să meargă în alte ţări, să înveţe, să descopere, dar să-i aducem înapoi acasă cu ce au descoperit şi atunci o să-i a­vem cu mintea deschisă. În general, lu­mea spune că este o criză a forţei de muncă. Însă, sunt şi fermieri care nu se plâng de acest lucru. Important este ce fac acei fer­mieri pentru a deveni atractivi şi eficienţi“, a concluzionat Marius Ogrezeanu.

Ionel Burtea, fondator al companiei Abund Berry ce cultivă 20 de hectare de teren cu fructe de pădure, a subliniat şi el problemele pe care le cauzează exodul forţei de muncă în sectorul său de activitate.

„Avem 25 de angajaţi. Am scăzut de la începutul anului de la 75 la 25. A fost şi o triere, dar foarte mulţi au plecat în străi­nătate. A fost boomul din pandemie când mulţi s-au întors acasă, iar apoi reîntoar­cerea în străinătate“, a spus el în cadrul evenimentului ZF.

Putem împiedica oamenii să plece la muncă în afară prin a le un trai mult mai bun, crede el.

„În momentul de faţă, consider că deja salariile din România au ajuns să se compare cu cele din străinătate. Ca un simplu livrator să ajungi la 1.000 - 1.200 de euro mi se pare destul de aproape, scăzând costul traiului în străinătate. Este şi mirajul creat de-a lungul timpului“, afirmă fondatorul Abund Berry.

Fermierul Ionuţ Cătălin Iliescu, administrator al unei întreprinderi individuale ce îi poartă numele, spune că el nu se confruntă cu lipsa de forţă de muncă pentru că a reuşit să-şi păstreze angajaţii oferindu-le salarii atractive, beneficii şi formare profesională.

„Noi avem aproximativ 15 angajaţi, echipa noastră este extrem de tânără, vârsta maximă este de 40 de ani. (...) A durat aproximativ 10-15 ani să-i învăţăm. Salariile sunt în regulă pentru zona noastră şi le dăm foarte multe beneficii. Noi avem avantajul că avem băieţii tineri şi au reuşit să înveţe, inclusiv pe partea de digitalizare se descurcă foarte bine“, a explicat el.

Marius Ogrezeanu, fondator, Agri Business Job: Pentru a convinge generaţia care vine din urmă să se îndrepte către domeniul agricol şi să îşi găsească vocaţia, ar trebui să le arătăm tot ce presupune jobul respectiv, cu bune şi cu rele. Trebuie să încercăm să arătăm beneficiile pentru a putea face atractiv acest domeniu.

Ionel Burtea, fondator, Abund Berry: Vedem că nu mai există zona de elevi, de ucenici. Noi, pe agricultură, pe licee, pe învăţământul dual avem nişte adeverinţe semnate şi cam atât. Partea de învăţare vine şi de la sine, în cazul celor 5% care îşi doresc să fie acolo, dar este nesemnificativ faţă de câtă nevoie este în piaţă.

Ionuţ Cătălin Iliescu, administrator, II Iliescu Ionuţ Cătălin: În agricultură lipseşte partea de licee profesionale, adică nu mai avem sudori profesionişti pe partea de piese, nu mai avem strungari, nimic din ceea ce ţine de partea de agricultură. O sugestie pentru îndreptarea lucrurilor ar fi refacerea liceelor tehnologice. Un sfat pentru părinţi ar fi să nu-şi mai trimită copiii la facultăţi pentru că mai bine învaţă o meserie.