În era creditului scump şi al penuriei de energie, băncile şi Big Oil prosperă, iar industria grea disperă. Europa plăteşte de cinci ori mai mult pentru gaze naturale decât SUA, ceea ce înseamnă preţuri de producţie mai mari şi competitivitate redusă

În urmă cu doar un an se scriau tratate întregi despre cum dobânzile negati­ve, necesare pentru repunerea pe pi­cioare a economiilor lovite de pan­demie, şubrezesc sistemul bancar pentru că erodează profiturile băncilor, iar instituţiile de credit nu pierdeau niciun prilej pentru a se plânge. În schimb, pandemia, cu transformarea digitală pe care a adus-o, a fost mană cerească pentru companiile de IT şi tehnologie.

Vânzările de laptop-uri şi computere per­sonale au explodat. A crescut şi consumul de media digitală, iar veniturile din reclamele online au avut aceeaşi tendinţă. Pentru indus­tria manufacturieră a fost însă începutul unei perioade caracterizate de incertitudine, pe­nurii şi sincope pe lanţurile de aprovi­zio­na­re care continuă şi astăzi. Per­spectivele compa­niilor din sector sunt şi mai mult întunecate de inflaţie, de riscul de recesiune şi de o criză a energiei care obligă la transfor­mare şi adaptare.

Între timp, dobânzile au în­ceput să creas­că, pentru că altfel nu se poate lupta cu infla­ţia, iar băncile nu se mai plâng de venitu­rile scăzute. Estimările de profit, în special ale băncilor europene, sunt îmbu­nătăţite pe măsură ce perspectivele de creşte­re econo­mică se înrăutăţesc. Explozia preţuri­lor des­cu­rajează achiziţiile de produse scum­pe, ceea ce se vede în rapoartele financiare ale com­paniilor de tehnologie.

Pentru cele din SUA, dolarul supraeva­luat reprezintă o problemă în plus deoarece erodează veniturile obţinute în străinătate. Iar criza de energie, o calamitate, spre exemplu, pentru industria producătoare de metale şi pentru afacerile cu consum mare de electri­citate sau de gaze naturale, aduce profituri grase companiilor producătoare de petrol şi carburanţi.

Toate acestea se văd în prezent pe burse şi se vor vedea, probabil, în planurile guverne­lor lumii de a găsi noi surse de venituri, în ceea ce este cunoscut ca taxe windfall, im­pozite care ţintesc profituri exagerate şi nemeritate.

Unele dintre cele mai mari bănci euro­pene au raportat pentru trimestrul trei profi­turi peste aşteptări, ajutate de un boom al activităţilor de trading pe pieţe volatile şi de creşterea dobânzilor, capitol la care cam­pioa­ne sunt ţările est-europene. Dobânzile mari înseamnă preţuri mai mari la credite, explică Reuters. Băncile continuă să se plângă, de data aceasta de riscurile crescute din economie.

Aceste pericole pot afecta cererea pentru îm­pru­muturi şi pot produce implozie pe pieţele imobilia­re. Dintre băncile care prosperă în actuala criză se remarcă Deutsche Bank, co­losul financiar fanion al Germaniei, Unicre­dit din Italia, Barclays şi Standard Chartered din Marea Britanie şi Santander din Spania. Rezultatele acestora contrastează cu cele ale rivalelor americane, ale căror profituri au scă­zut în mare parte deoarece băncile de investi­ţii s-au confruntat cu reducerea drastică a activităţii în sectorul de intermediere.

Băncile europene depind mai puţin de astfel de afaceri şi au profitat din plin de efor­tu­rile băncilor centrale de a stopa inflaţia prin majorări de dobânzi. Actualele condiţii de politică monetară le permit să acorde cre­dite mai scumpe şi să plătească puţin celor care vin să-şi ţină banii în depozite. Astăzi, Banca Centrală Europeană ar trebui să majoreze din nou dobânda de referinţă.

În SUA, unele dintre cele mai mari com­panii de tehnologie, cum ar fi Microsoft, Al­pha­bet, care deţine Google, şi Texas Instru­ments au raportat rezultate financiare deza­mă­gitoare, îndreptând atenţia jucătorilor la bursă spre pagubele pe care le produc creşte­rile de dobândă efectuate de Rezerva Fede­rală, cea mai puternică bancă centrală din lume. Microsoft a acuzat aprecierea dolarului pentru cea mai slabă creştere a vânzărilor din ultimii cinci ani, scăderea cererii pentru PC-uri şi reducerea veniturilor din publicitate. Tot slăbiciunea din publicitatea online a ero­dat şi afacerile Google.

Rezultatele financiare arată cele mai întunecate perspective pentru industria semiconductorilor, notează Bloomberg. Nu acelaşi lucru se poate spune despre Big Oil, grupul celor mai mari producători de petrol - Exxon Mobil, Chevron, Shell, TotalEnergies şi BP. Profiturile lor record din trimestrul doi au suferit, probabil, doar o mică scădere în trimestrul trei, de la 62 de miliarde de dolari la 50,7 miliarde de dolari, potrivit calculelor Bloomberg. În Europa, producătorii de metale, chimicale şi gaze industriale spun că viitorul pentru ei nu arată bine. Explozia preţurilor energiei şi materiilor prime va restrânge industria grea europeană. Continentul plăteşte de cinci ori mai mult pentru gaze naturale decât SUA, ceea ce înseamnă preţuri de producţie mai mari şi competitivitate redusă.