Îngrijorările ANCOM s-au adeverit: Deutsche Telekom investeşte în licitaţia 5G din România doar 1.000 de euro, costul caietului de sarcini. Competiţia pe licenţele 5G se duce între Orange, Vodafone şi Digi. Ţinta de încasări a statului, sub semnul întrebării

♦ Cum este interpretată în industrie decizia nemţilor: o „confirmare a deciziei de exit total de pe piaţă şi o dorinţă a grupului de a nu-şi lua angajamentul de a face investiţii în acoperirea reţelei, care vine la pachet cu licenţa“.

Licitaţia 5G - cea mai mare vân­zare de spectru radio organi­zată de statul român din 2012 încoace, care le oferă operato­rilor de telefonie mobilă posi­bilitatea de a achiziţiona spectrul ra­dio necesar pentru a extinde la nivel naţional tehnologia care aduce pe mobil vite­zele celor mai rapide ser­vicii de net fix - va avea doar trei partici­panţi - Orange, Vodafone şi Digi - după ce subsidiara gigantului german Deutsche Telekom nu a depus o ofertă de achi­ziţie care să-i permită să meargă mai departe în competiţie.

„Până joi, 27 octombrie 2022, data li­mită de depunere, ANCOM a primit 3 can­didaturi de participare din partea Orange România, RCS & RDS (Digi) şiVodafone România“, a anunţat sec Autoritatea Naţională de Reglementare în Comunicaţii, fără a face alte comentarii.

Decizia Deutsche Telekom de a nu-şi trimite subsidiara din România la licitaţia 5G înseamnă că statul are zero şanse de a vinde tot spectrul radio şi de a obţine pentru bugetul de stat 693 mil. euro, suma preţurilor de pornire pentru toate licenţele disponibile.

ANCOM a transmis de altfel, prin vocea preşedintelui său Vlad Stoica, sem­nale clare că există semne de întrebare pri­vind intenţia tuturor operatorilor de a parti­cipa la licitaţie şi de a se obţine, astfel, o sumă apropiată de cei 693 mil. euro. Într-un interviu cu ZF el a ieşit cu o estimare pe care a calificat-o drept „realistă“: încasări de cel puţin 450 mil. euro. „Ideal, o licitaţie de suc­ces înseamnă să se vândă tot spectrul disponibil. Dacă analizăm statistic isto­ria acordării licenţe­lor în România, niciodată nu s-a cumpărat tot. Prac­tic, da­că se cumpără tot spec­trul, luăm mini­mum 693 de milioa­ne de euro. Dacă fa­cem o comparaţie cu ce am avut până acum, ce a oferit sta­tul român şi ce au a­chi­ziţionat operatorii în ceea ce priveşte utilizarea spectrului, şi facem o estima­re, ar fi între 450 de milioane şi 500 de milioane de euro - estimările reale şi realiste pe care le-a avut guvernul întotdea­una“, afirmase Vlad Stoica pentru ZF.

Nu toţi reprezentanţii echipei de con­du­ce­re a ANCOM au ieşit cu estimări re­zer­vate. Spre exemplu, Cristin Popa, direc­tor executiv în cadrul ANCOM dar şi pre­şe­dintele Comisiei pentru Comunicaţii şi Societate Informaţională a PNL Bucureşti, a insistat de mai multe ori, în conferinţe şi interviuri, pe suma de 700 mil. euro care va ajunge la bugetul de stat de la licitaţie.