Germania ar trebui să crească taxele pentru cei bogaţi pentru a finanţa un plan energetic de 200 de miliarde de euro, spun consilierii

Germania ar trebui să ia în considerare majorarea impozitelor pentru cei mai bogaţi oameni pentru a-şi finanţa planul de 200 de miliarde de euro pentru a limita preţurile la gaze şi electricitate, a recomandat miercuri un grup de consilieri economici importanţi ai guvernului, conform Financial Times.

Ulrike Malmendier, unul dintre cei cinci membri ai consiliului de experţi economici al Germaniei, a declarat că, deoarece ţara nu îşi poate direcţiona pachetul de sprijin pentru energie doar către cei mai nevoiaşi, ar trebui să se “uite şi la partea mai incomodă” a modului de finanţare a acestuia.

“Aceste măsuri nu sunt super bine direcţionate, deoarece nu putem trimite cecuri anumitor gospodării şi nu altora”, a declarat într-un interviu Malmendier, profesor de economie la Universitatea California din Berkeley, care s-a alăturat consiliului în septembrie. “Aşa că am putea contrabalansa acest lucru făcând ceva cu privire la provenienţa banilor”.

Ea a spus că consiliul a sugerat trei modalităţi de a aborda acest aspect, inclusiv creşterea ratei maxime de impozitare, introducerea unei “taxe de solidaritate” percepute asupra persoanelor cu venituri mari sau amânarea planului guvernului de a reduce ratele de impozitare pentru a proteja gospodăriile de creşterea inflaţiei.

Recomandările privind politica fiscală din raportul anual al consiliului sunt susceptibile de a stârni dezbateri intense în cadrul coaliţiei de guvernare, care trebuie să dea un răspuns oficial în următoarele opt săptămâni.

După ce părţi din raport au fost divulgate în această săptămână, ideea unor taxe mai mari pentru cei bogaţi a fost salutată de oficialii din Partidul Social-Democrat al cancelarului Olaf Scholz şi de partenerii săi de coaliţie din Partidul Verde. Dar a fost respinsă de cel de-al treilea membru al coaliţiei, FDP şi de opoziţia creştin-democrată.

Christian Lindner, ministrul de finanţe, a dat miercuri un răspuns scurt la această propunere. “Guvernul nu va majora în continuare taxele”, a declarat liderul FDP, adăugând că întreprinderile şi gospodăriile sunt deja împovărate de creşterea preţurilor. “Ar fi extrem de periculos să creştem povara fiscală într-o perioadă de incertitudine economică”.

Consiliul a prezis că produsul intern brut în cea mai mare economie a UE va creşte cu 1,7% în acest an, înainte de a se contracta cu 0,2% în 2023, o viziune mai puţin sumbră decât previziunile recente ale guvernului şi cele ale multor economişti. Dar a avertizat că inflaţia, care a atins 11,6% în octombrie, va rămâne ridicată, cu o medie de 8% în acest an şi 7,4% în 2023.

Recomandările consilierilor, potrivit cărora Berlinul ar trebui să ia în considerare menţinerea în funcţiune a celor trei centrale nucleare rămase în ţară după luna aprilie a anului viitor şi ridicarea interdicţiei privind fracturarea rezervelor de gaze de şist pentru a reduce presiunea pe piaţa energiei electrice, sunt, de asemenea, susceptibile de a diviza coaliţia.

“Ne confruntăm cu o nouă realitate în ceea ce priveşte aprovizionarea cu energie şi trebuie să acceptăm că nu va mai fi niciodată ca înainte”, a declarat Malmendier. “S-ar putea să trebuiască să ne gândim mai mult la sursele de energie şi la mineralele pe care le avem aici, în Germania.”

Ea a spus că guvernul ar trebui să ia în considerare mai multe subvenţii pentru energia regenerabilă, cum ar fi hidrogenul verde, precum şi ridicarea interdicţiei privind fracturarea pentru a exploata rezervele de gaze de şist din Germania, exploatarea depozitelor sale de litiu pentru a stimula producţia de baterii şi prelungirea duratei de viaţă a centralelor nucleare.

Cele trei centrale nucleare din Germania trebuiau să fie închise la sfârşitul acestui an, însă Scholz a anunţat luna trecută că acestea vor continua să funcţioneze mai mult timp pentru a evita eventualele pene de curent şi raţionalizarea energiei din cauza scăderii drastice a livrărilor de gaz rusesc în urma invaziei Moscovei în Ucraina.

FDP a cerut ca centralele să funcţioneze până în 2024, dar Verzii au respins această propunere, deoarece ar obliga operatorii să achiziţioneze combustibil pentru acestea, o evoluţie pe care partidul ecologist o consideră inacceptabilă.

Robert Habeck, vicecancelarul ecologist şi ministru al economiei, a respins, de asemenea, apelurile recente de ridicare a interdicţiei ţării privind fracturarea hidraulică, care este văzută de FDP ca o modalitate de a compensa scăderea livrărilor de gaze din Rusia.

Malmendier a declarat că economia Germaniei a suferit “o mare ruptură” cauzată de schimbările structurale de pe piaţa energetică, geopolitică şi demografică. Guvernul ar trebui să ia în considerare posibilitatea de a facilita mutarea oamenilor în ţară dacă li se oferă un loc de muncă, a spus ea, adăugând că este nevoie de o imigraţie netă de 400.000 de persoane pe an pentru a evita o scădere a forţei de muncă, faţă de 329.000 anul trecut.