ZF Live. Eli Lăslean, designer de modă: Piaţa de fashion din România trebuie să evolueze. Încă nu avem un sistem care să diferenţieze producţia industrială de creaţia de atelier
♦ Pe piaţa din România unicitatea nu este atât de apreciată precum în străinătate ♦ Eli Lăslean a aniversat în weekend treizeci de ani de activitate în industria de fashion din România.
Designerul Eli Lăslean, care deţine casa de modă Ellis, consideră că piaţa de fashion din România trebuie să se dezvolte mai mult decât a făcut-o până astăzi şi să evolueze, astfel încât nivelul de educaţie, dar şi preocuparea pentru această industrie să crească.
Ea activează în zona de fashion de treizeci de ani. În prezent, deşi există mult potenţial în zona creatorilor de modă din România, încă nu există un sistem care să diferenţieze producţia industrială de creaţia de atelier, astfel că nu există nici educaţie, nici suficient interes la nivelul pieţei locale.
„În străinătate moda s-a dezvoltat– pentru că noi în perioada comunistă nu putem spune că am avut modă, ci producţie de confecţii. Noi am rămas foarte în urmă cu sistemul de organizare. Încă nu este prevăzută în codul ocupaţiilor din România o denumire pentru această industrie. Foarte multe tinere talentate vin din urmă, lucrurile au evoluat în bine major, dar din păcate nu avem un sistem care să ne diferenţieze producţia industrială de creaţia de atelier. Atunci, nu există nici educaţie, nici preocuparea pentru modă. Din păcate, în România nu am reuşit să facem un organism cum este, spre exemplu, Camera Naţională de Modă Italiană. Este vorba despre nişte organizaţii naţionale, care se fac după reguli foarte clare, astfel încât produsele unicat să fie diferenţiate de serie sau masă“, a spus Eli Lăslean în cadrul emisiunii online de business ZF Live.
Pentru ea, industria de fashion a fost în ultimele trei decenii o cursă contra cronometru, în care la fiecare obstacol a mers mai departe, şi-a atins fiecare obiectiv şi a continuat să inventeze zi de zi ceva nou, întrucât, afirmă aceasta, moda înseamnă schimbare.
Atunci când a intrat în această industrie, îşi aminteşte designerul, nu ştia prea multe despre haine, însă le iubea. Nici studiile economice pe care le are la bază nu au avut legătură cu domeniul modei, însă, subliniază ea, au fost esenţiale în business.
„Am supravieţuit crizei din 2008, deşi foarte mulţi colegi de breaslă au intrat în faliment atunci. Studiile de specialitate pot să fie un suport important atunci când ai un business propriu, indiferent de domeniul de activitate.“
În momentul de faţă, asupra pieţei locale de fashion există o presiune foarte mare, întrucât casele româneşti de modă luptă cu marile nume internaţionale din industrie, însă diferenţa este că acestea din urmă investesc miliarde în marketing şi au pieţe dezvoltate în afară.
Clienţii străini sunt dispuşi să plătească sume importante pe o haină, în timp ce unii români potenţi financiar, subliniază Eli Lăslean, preferă să dea cât mai puţini bani pe o piesă vestimentară.
Totodată, pe piaţa din România, unicitatea nu este atât de apreciată precum în străinătate.
„Nu prea este apreciată unicitatea în producţia de serii scurte. Este o înclinare a balanţei înspre zona de custom made şi rochii create în atelier. În felul acesta, unele fete îşi satisfac nevoia de unicitate pentru că se adresează unei croitorese“, a mai adăugat designerul.
Încă din primul an în care a intrat în piaţa de fashion, Eli Lăslean a mers la Milano pentru a vedea la ce nivel este moda internaţională şi unde ar trebui să ajungă ea cu creaţiile sale, iar astfel a observat că diferenţele între balcanismul din România şi sobrietatea din Milano sunt colosale.
De asemenea, de-a lungul carierei sale, designerul a avut ocazia să discute cu unele dintre marile case de modă din Franţa, cărora le-a vorbit despre ce se întâmplă în România pe piaţa de modă. „I-am întrebat cum aş putea să-i motivez pe clienţii români să scoată din buzunar o sumă pentru o anume haină. Mi-au răspuns simplu: il faut évoluer (n. r. – trebuie să evoluăm).“
Eli Laslean (dr.) şi-a serbat săptămâna trecută 30 de ani de activitate.