Videoconferinţa ZF & BRD - Groupe Société Générale - Cum ne pregătim pentru 2023? Antreprenori, consultanţi, BNR şi Ministerul Finanţelor: Economia va încetini în 2023, dar cu ajutorul fondurilor europene şi investiţiilor nu vom intra in recesiune

Autor: Ramona Cornea 17.11.2022

♦ „Vedem deja situaţii dificile ale partenerilor noştri: m-a sunat un antreprenor care mi-a spus că a rămas fără bani“ ♦ „Consumatorul mai atent în alegeri, cumpără inteligent, evită risipa“ ♦ „Există efervescenţă, există perspective şi există un nivel de interes foarte mare în rândul IMM-urilor pentru a-şi optimiza activităţile“ ♦ „Avem nevoie de o anumită parte de patriotism economic astfel încât să promovăm, să susţinem investiţiile în capacităţile de producţie locale“ ♦ „În 2023 economia va decelera faţă de anul 2022, dar nu va intra în teritoriu negativ“ ♦ „Pentru anul viitor ne dorim doar să rezistăm.“

Economia va încetini în 2023, dar cu ajutorul fondurilor europene şi investiţiilor nu vom intra in rece­siune, este una dintre concluziile la care au ajuns antreprenorii, consultanţii, reprezentanţii BNR şi cei ai Ministerul Finanţelor în cadrul videoconferin­ţei ZF & BRD - Groupe Société Générale - „Cum ne pregătim pentru 2023? Ce vor face firmele româneşti anul viitor ca să înfrunte inflaţia, dobânzile şi apropierea de război?“

„Există efervescenţă, există perspective şi există un nivel de interes foarte mare în rândul IMM-urilor pentru a-şi optimiza activităţile, pentru a face investiţii în utilaje care să aducă un plus de eficienţă, care să optimizeze costurile salariale. Este o realitate faptul că şoselele sunt pline, este departe de a fi o criză. Trebuie să ne pregătim pentru 2023, dar este clar şi nivelul de încredere pentru anul următor“, a spus Felix Daniliuc, directorului departamentului IMM din cadrul BRD - Groupe Société Générale.

Florian Libocor, economist şef în cadrul BRD, afirmă că în 2023 economia va încetini, însă nu vom ajunge la o recesiune.

„Nu avem în vedere ca scenariu principal acela al intrării în recesiune. În linii mari, anul 2023 va fi un an în care economia va încetini. Este vorba de întreaga economie europeană, nu doar de cea a României. (...) Scenariul de bază este acela de încetinire spre o dina­mică probabil în jur de 2% până în 3%. Fondul Monetar ne vede la o dinamică de 1,8% pentru 2023“, explică el.

Florian Neagu, director adjunct în Direc­ţia de stabilitate financiară din cadrul BNR, a subliniar şi el ideea că economia locală va înce­tini la anul, dar fără a ajunge la o recesiune.

„În medie, mesajele sunt că în 2023 econo­mia va decelera faţă de anul 2022, dar nu va intra în teritoriu negativ. Multe opinii din piaţă şi din partea organismelor europene şi interna­ţio­nale merg pe această proiecţie de 2% - 3% creştere pentru anul viitor. (...) Dacă am spune succint cum am putea caracteriza perioada urmă­toare, în special anul 2023, cred că incer­titudinea ridi­ca­tă este o trăsătură foarte bună şi nu este doar pentru România sau Europa“, a spus Florian Neagu.

Antreprenorii privesc cu prudenţă anul 2023 şi spun că văd deja că unii dintre colegii lor de breaslă sunt în situaţii dificile.

„M-a sunat un prieten care au un business mic tot în agrobusiness, agricultură şi mi-a zis că nu mai are bani. Are de încasat normal, are de plătit normal, dar stă foarte rău cu cash-ul şi nu ştia ce să facă. Cred că mulţi vor fi în situaţia asta în 2023 pentru că se întâmplă ceva la nive­lul întregii ţări“, a spus Marius Bîcu, proprietar al businessului Ferma cu Omenie.

În plus, el este de părere că, acum, consumatorul mai atent în alegeri, cumpără inteligent, evită risipa.

„Eu văd consumator speriat şi neliniştit: nu ştie ce factură are, nu ştie cât va fi dobânda, nu ştie dacă-i ajunge salariul sau nu. Cred că asta generează panică şi are grijă de bani, ceea ce nu este rău. În momentul în care are grijă de bani nu toată lumea merge să cumpere cea mai rea mâncare, cea de cea mai proastă calitate“, completează Marius Bîcu.

Cosmin Moldovan, director general al companiei cu activitate în industria cărnii Carmangeria Moldovan, spune că în 2023 planul companiei sale este să reziste pe piaţă. Antreprenorul a adăugat o unitate de abatorizare businessului său şi ţinteşte o extindere mare a numărului de magazine în cinci ani.

„Pentru anul viitor ne dorim doar să rezistăm. Noi am făcut investiţiile începând în urmă cu doi ani de zile, iar acum încercăm să rezistăm. În plus, suntem condamnaţi la o expansiune pe partea de retail pentru că piaţa s-a comprimat şi atunci trebuie să facem expansiune, o expansiune controlată. Avem 35 de magazine, iar planul nostru este să deschidem încă 50 de magazine în următorii cinci ani“, spune el.

 

Felix Daniliuc, director departament IMM, BRD - Groupe Société Générale

► Plecând de la anul 2022, pentru IMM-uri, raportându-ne la IMM-urile băncii noastre, spun că au avut un an bun. Văd în continuare un nivel de interes, o efervescenţă destul de bine structurată în pregătirea anului 2023.

► Există efervescenţă, există perspective şi există un nivel de interes foarte mare în rândul IMM-urilor pentru a-şi optimiza activităţile, pentru a face investiţii în utilaje care să aducă un plus de eficienţă, care să optimizeze costurile salariale. Este o realitate faptul că şoselele sunt pline, este departe de a fi o criză. Trebuie să ne pregătim pentru anul următor, dar este clar şi nivelul de încredere pentru anul următor.

► Aş vrea să punctez că a fost un an bun pentru IMM-uri, există nivelul de încredere şi de interes pentru a continua, pentru a optimiza, pentru a eficientiza în perioada următoare. Atâta timp cât sunt planuri de investiţii înseamnă că se gândeşte în termeni de perspectivă, că există planuri, iar 2023 trebuie privit mai degrabă din perspectiva aceasta a unui plan bine articulat. Avem multe incertitudini, ele sunt, dar şi anul 2022 a fost caracterizat de incertitudini.

► Pare că se conturează o asuma­re a inflaţiei cu scopul evitării unei recesiuni de natură tehnică, dar cred că un plan este tot ce este nevoie. Este imperativ ca fiecare să aibă planul lui. A avea un plan, o direcţie pe care să ţi-o asumi, într-un context marcat de incertitudini, reprezintă singura garanţie că poţi să mergi mai departe.

 

Florian Libocor, economist şef, BRD - Groupe Société Générale

► Nu avem în vedere ca scenariu principal acela al intrării în recesiune. În linii mari, anul 2023 va fi un an în care economia va încetini. Este vorba de întreaga economie europeană, nu doar de cea a României. În ceea ce priveşte economia europeană, cel puţin conform estimărilor Fondului Monetar, Italia şi Germania vor intra într-o uşoară recesiune cu contracţii undeva între 0,2% şi 0,3%. Italia este un partener dar nu esenţial, iar Germania este un partener esenţial pentru noi şi

►Scenariul de bază este acela de încetinire înspre o dinamică probabil în jur de 2% până în 3%. Fondul Monetar ne vede la o dinamică de 1,8% pentru 2023. Din punct de vedere al impactului încetinirii dinamicii economiei eu i-aş spune în felul următor: este un an al rezistenţei, al rezilienţei, un an în care vor fi testate capacităţile de rezistenţă la stres şi la tensiune atât în zona de persoane fizice, cât şi în zona de persoane juridice. Astfel, trebuie să fim atenţi, în primul rând.

► În al doilea rând trebuie să ne gândim de două ori până ne asumăm un risc şi nu în ultimul rând trebuie să avem mereu în faţă ideea că este un an prin care vom trece. Nu vom rămâne în 2023, vom merge mai departe în 2024 şi este un an pe care nu l-am făcut noi aşa.

► Este un an mai aparte, dat fiind tot trecutul pe care îl cam regăsim în 2023. Mă refer aici la pandemie, la criza geopolitică, problema energiei, problema datoriilor la nivel global, problema dinamicii preţurilor, care este la nivel global şi care este conexă, direct generată de problema energiei şi a materiilor din acest sector.

► Atâta vreme cât motorul nu este unul de natură monetară, aţi asuma că poţi să lupţi până la capăt cu pârghii monetare nu este neapărat cea mai bună asumpţie.

► La nivel global, dacă s-ar continua creşterea agresivă a dobânzilor nu s-ar obţine rezultatul scontat. Prin urmare, consider că este o abordare şi o aliniere la nivel de autorităţi centrale monetare în sensul de a tempera dinamica de întărire a politicii monetare deoarece s-a ajuns la un break-even, un punct de inflexiune, un punct din care politica monetară nu mai este doar eficientă.

Dimpotrivă, nu mai este atât de eficientă, devine foarte ascuţită. Este o lamă cu două tăişuri, poţi să generezi mai mult mai mult rău decât bine.

► Nu poţi să înlocuieşti peste noapte, oricât de mult ţi-ai dori, toată cantitatea de energie în diverse forme care venea înainte din piaţa Rusiei. Nu este posibil. Prin urmare, trebuie să ne asumăm tot ceea ce vedem pe piaţa energiei. Din păcate, este extrem de dificil să faci o astfel de înlocuire peste noapte aşa că trebuie aşteptăm. Accentuarea sau dinamica mare a evoluţiei înspre verde este lăudabilă, dar este imposibil să reuşeşti să generezi aceeaşi cantitate de energie pe care o avea dinainte din zona convenţională.

 

Marius Bîcu, proprietar, Ferma cu Omenie

► Noi nu prea avem de ales şi trebuie să creştem foarte mult în 2023, aşa că am făcut două scenarii, unul de pesimist şi unul optimist cu care am mers mai departe în toate departamentele. Scenariul pesimist nu ni-l putem permite, cel de rezilienţă, de rezistenţă, de trecut anul. Ne dorim din tot sufletul să facem scenariul optimist pentru că altfel vom avea o problemă foarte mare cu cashflow-ul.

► Vom avea de plătit mult pentru IMM Invest, vom trebui să rambursăm şi vor fi nişte sume foarte mari. În 2023, dobânda o să aibă un impact foarte mare în cheltuieli, s-au terminat scutirile cu dobânda, s-au terminat facilităţile cu care a venit IMM Invest. Avem de rambursat nişte sume foarte mari şi dobânda aferentă lor este foarte mare. În această situaţie vor fi şi ceilalţi vecini ai mei, ceilalţi concurenţi ai mei, clienţii mei.

► În ceea ce priveşte cum arată 2023 pentru compania noastră, este o ascensiune a unui munte, trebuie să mergem la deal şi să urcăm. Va fi un an cu eforturi mari. Noi nu avem de ales, trebuie să creştem.

► Noi suntem o companie mică în industria laptelui, avem o cotă de piaţă de 0,4% şi cred că avem potenţial să creştem şi în România şi în afara ţării. Noi ne 60% din producţie în 13 alte ţări decât România şi suntem fericiţi că am împărţit ouăle în mai multe coşuri, şi sunt ţări în care se anunţă recesiune, şi în ţări în care lucrurile merg mai bine.

► Cred că cea mai mare oportunitate din 2023 este atragerea de oameni buni în companii. În companiile de recrutare este acum o agitaţie foarte mare. Oamenii se mută de la o companie la alta, se mută din industriile care sunt mai riscante în industriile mai sigure.

► Oamenii vor să-şi asigure veniturile pentru că persoanele fizice au creşteri mari de rate la creditele pentru casă şi este o efervescenţă mare în piaţa de forţă de muncă. Şi cred că cea mai mare oportunitate din următorul an să ne atragem oameni extraordinar de buni cu care să putem duce planurile şi strategia la bun sfârşit.

 

Roxana Mircea, managing partner, REI Grup

► Avem 80 de colegi în 13 birouri regionale şi avem o efervescenţă în această perioadă, dar şi noi simţim un oarecare recul sau o foarte mare prudenţă a oamenilor

► Sunt bani, însă cred că ministerele au nevoie de un management extrem de performant pentru că deja începem să vedem gâtuiri şi gâfâieli şi sper din tot sufletul să avem un management extrem de performant şi ministerele să fie transparente pentru că avem acum o situaţie în care de cinci luni nu ştim nimic de nişte proiecte şi nu este în regulă.

► Sunt anunţate 70 de apeluri de proiecte, foarte multe.

► Când vorbim despre cei mai mari beneficiari ai programelor, vorbim despre sectorul construcţiilor, firmele de construcţii firmele de producţie de materiale de construcţii, sectorul de tâmplărie, sectorul de producţie vată bazaltică, polistiren. Zona aceasta de producţie de materiale de construcţii este una extrem de favorizată, de la agregate până la vată bazaltică şi altele. Zona aceasta a firmelor de software a explodat, comerţul va creşte. Sperăm să vedem şi nişte fabrici, vedem finanţări din PNRR pentru fabrici.

► Apoi vine Programul Operaţional Regional, cu o alocare generoasă, undeva la peste 1,5 miliarde euro. Deja pe anumite regiuni cum este Vest, Sud-Muntenia, Nord- Vest, programele sunt aprobate şi atunci vom avea scheme pentru investiţii.

Ele pot fi în zona construcţiilor pentru că noi şi aici vedem efervescenţă, clinici medicale vor avea bani pentru investiţii, deci sunt bani pentru investiţii, pentru energie regenerabilă, pentru digitalizare şi vor mai veni şi scheme suport.

► Mai este anunţat şi un ajutor de minimis pentru sectorul cultural, toţi cei din domeniul fotografie, cultură vor avea 140 milioane de lei, circa 30 de milioane euro, cu o alocare de maximum 200 000 de euro pe proiect. Practic, este diferenţa de 20% dinte 2020 şi 2019 din impactul pe care l-a creat pandemia.

► Noi nu am fost aşa de mult în sectorul public, dar acum am început să ne ducem pentru că vedem o decelerare în zona de privat legat de apetitul de investiţie.

 

Florian Neagu, director adjunct în Direcţia Stabilitate Financiară, BNR

► Dacă am spune succint cum am putea caracteriza perioada următoare, în special anul 2023, cred că incertitudine ridicată este o trăsătură foarte bună şi nu este doar pentru România sau Europa.

► Ultimul raport de stabilitate al FMI atrage atenţia că nivelul creşterii economice la risc pentru 2023 tinde să ajungă la valori pe care le-am mai întâlnit în criza din 2008, în criza cu Grecia şi Cipru, în pandemie. Asta înseamnă că, pentru a face faţă acestor incertitudini ridicate, în contextul în care România se mai caracterizează şi prin dezechilibre macroeconomice destul de pronunţate comparativ cu restul UE, este utilă prudenţa şi construirea de resurse pentru a face faţă eventualelor evoluţii nefavorabile.

► Când ne uităm la economia reală, adică la IMM-uri, vedem că acest lucru se întâmplă, analiza indicatorilor privind rentabilitatea firmelor, lichiditatea, gradul de îndatorare, este în îmbunătăţire. Firmele au profitat de evoluţiile economice mai bune din anii anteriori pentru a-şi consolida situaţia financiară şi bilanţurile.

► Ne uităm la cum se finanţează firmele. Dând la o parte fondurile proprii, cea mai mare sursă de finanţare pentru activitatea companiilor este prin datorii comerciale, iar pe locul al doilea vin datoriile de la asociaţii, acţionari. Creditul bancar este abia pe locul al treilea.

► Ne întrebăm dacă este aşa de bine pentru firme să se finanţeze prin datorii comerciale. Riscul este semnificativ mai mare decât dacă ar merge la bănci pentru finanţare.

Rata de neperformanţă la datorii comerciale este de aproape trei ori decât rata de neperformanţă de la creditele bancare.

►Rentabilitatea capitalurilor era în 2020 sub 20%, în 2021 a fost la aproape 23%, iar aşteptările noastre sunt de a vedea o creştere şi mai bună pentru 2022. Legat de gradul de îndatorare, avem o diminuare a acestuia în sistem. Dacă în 2020 raportul de datorii pe active era undeva aproape de 100%, anul următor îl vedem undeva aproape de 95%. Se vede acest lucru şi în numărul de firme subcapitalizate. Este o ameliorare semnificativă, dar în continuare o treime dintre companii au capitaluri proprii negative

 

Cosmin Moldovan, director general, Carmangeria Moldovan

► Urmează un an 2023 interesant, am avut şi un an 2022 interesant, cu foarte multe provocări. Noi ca şi companie suntem integraţi pe verticală, începând de la cultură vegetală până la retail. Încercăm şi noi să ne ţinem ouăle în mai multe coşuri, dar acum toate costurile sunt afectate şi tremură.

► Pe toată cultura vegetală am avut un an cu precipitaţii slabe, un an cu producţii sub medie, partea de zootehnie suferă, preţurile mari a inputurilor ne afectează înfiinţarea culturilor anului 2023. Şi de aici vine un lanţ de provocări şi de finanţări şi refinanţări, căutăm soluţii să încercăm să mergem mai departe.

► Pentru anul viitor ne dorim doar să rezistăm. Noi am făcut investiţiile începând în urmă cu doi ani de zile, iar acum încercăm să rezistăm. În plus, suntem condamnaţi la o expansiune pe partea de retail pentru că piaţa s-a comprimat şi atunci trebuie să facem expansiune, o expansiune controlată. Avem 35 de magazine, iar planul nostru este să deschidem încă 50 de magazine în următorii cinci ani.

► Avem foarte mari probleme în recuperarea banilor, în special în HoReCa, şi problemele se accentuează.

Noi dăm 20% din produse în HoReCa.

► Consumatorul este destul de precaut în a cumpăra, se duce pe porţii mici, pe produse mai ieftine. Oamenii sunt mai atenţi în ceea ce cumpără, cumpără mai puţin şi se uită la produse foarte ieftine.

► Avem o nouă unitate în grupul nostru de firme, am luat o altă capacitate de producţie undeva în judeţul Bistriţa. Negocierile au început acum doi ani şi acum am finalizat renovarea, este o capacitatea de abatorizare. Are o capacitate de 150 de bovine pe zi.

 

Feliciu Paraschiv, proprietar, PACO Supermarket

► Noi rămânem în continuare în propoziţii cu 16 supermarketuri, dintre care unul este cash&carry şi lucrăm la încă unul. Avem 400 de angajaţi.

► În ultima perioadă am observat creşteri foarte mari de preţuri. În fiecare lună furni­zorii ne notifică cu privire la creşteri de preţuri. Înainte dacă preţurile creşteau odată la şase luni sau la un an, acum ele cresc aproape lunar, a devenit o obişnuinţă.

► Sunt şi anumite creşteri de preţuri care nu sunt întrutotul justificate. Noi am descoperit că unele creşteri de preţuri sunt datorate unei protecţii pe care companiile şi o fac pentru viitor pentru că nu ştiu ce se va întâmpla în 2023. Ei vor să se protejeze cumva.

► Dacă vorbim despre IMM-uri, le este foarte greu oamenilor să accepte că businessul lor se poate termina brusc, într-un an doi datorită unei situaţii economice mai precare. Şi atunci încep să se pună la adăpost şi ridică uşor preţurile ca să îşi creeze cumva o acumulare.

► Noi nu folosim absolut deloc credit furnizor, noi plătim toţi furnizorii la livrare, ci ne-am creat un renume pe modelul acesta de business.

 

Mihai Precup, secretar de stat, Ministerul Finanţelor

► Aş spune că şi anul acesta a fost un an de rezilienţă, unul în care s-a testat rezilienţa economiei româ­neşti la război, la pandemie, la toate şocurile cu care ne-am confruntat. De aceea poate pentru 2023 se anticipează o creştere economică de 2,8% cu 0,9 puncte procentuale sub ceea ce am previzionat în vară, adică 3,7%. În ciuda acestor provocări, aş îndrăzni să spun că economia românească şi a demonstrat rezilienţa.

► La nivelul Ministerului de Finanţe aş spune că anul acesta am avut un an record în ceea ce priveşte bugetele alocate pentru investiţii. Avem un buget de aproape 80 de miliarde alocat pentru investiţii în acest an.

► Marea provocare, la fel ca şi fiecare an, este capacitatea de a aduce proiecte viabile pentru a fi finanţate. Resurse financiare sunt, marea provocare o reprezintă pregătirea proiectelor astfel încât să fie finanţate.

► Eu cred foarte tare că parteneriatele publice - private ar putea să fie o soluţie pentru a atrage şi a transforma aceşti bani promişi înspre România de la nişte promisiuni în proiecte concrete.