Grupa D. Poziţia cocoşului

Franţa vine la Campionatul Mondial din Qatar hotărâtă să îşi apere titlul de campioană. În fond, „cocoşul galic”, aşa cum este supranumită echipa naţională, a plecat acasă cu trofeul în 2018.

Lotul francezilor este al treilea cel mai valoros din competiţie după cel al englezilor, respectiv al brazilienilor, acestea fiind şi singurele din competiţie care valorează peste 1 miliard de euro.

Deşi există în lot câteva accidentări în cazul cărora situaţia rămâne incertă, fanii fotbalului au respirat uşuraţi când Karim Benzema a confirmat că va fi apt de joc, cu puţin timp înainte de începutul competiţiei.

Atacantul lui Real Madrid este în centrul atenţiei după ce a câştigat Balonul de Aur în 2022.

Tot în lotul Franţei poate fi regăsit şi cel mai scump jucător de la mondialul din Qatar, şi-anume Kylian Mbappe, atacantul lui PSG, evaluat la 160 de milioane de euro la numai 23 de ani.

El a fost desemnat cel mai bun tânăr jucător al Cupei Mondiale din 2018.

PE SCURT

Franţa este printre puţinele ţări cu care România are excedent comercial, în contextul în care în ultimii 10 ani valoarea cumulată a exporturilor României în Franţa a fost de aproape 41 de miliarde de euro, la importuri de puţin peste 37 de miliarde de euro. Există relaţii apropiate între cele două economii, iar în România companiile franceze s-au remarcat atât prin nume precum Renault, Orange sau Carrefour, cât şi prin nume precum Société Générale, Leroy Merlin, Nhood sau Decathlon.

Australia este una dintre cele mai dezvoltate economii din lume, fiind bine conectată la realitatea globală a lumii, atât prin importuri, cât şi prin exporturi. Mai mult, Sydney s-a conturat drept un hub de business şi financiar. Economia este una bazată în principal pe servicii, sector care contribuie cu peste 60% la PIB şi în care lucrează aproape 80% din populaţia activă în câmpul muncii. Grupul australian Macquarie a cumpărat în 2021 operaţiunile CEZ din România, într-o tranzacţie de 974 de milioane de euro.

Danemarca are o economie solidă, bazată din ce în ce mai puţin pe utilizarea combustibililor fosili, iar starea financiară a companiilor şi a populaţiei o face să fie rezilientă chiar şi în faţa unei crize energetice corelată cu o inflaţie în creştere. De fapt, danezii sunt în avangarda reducerii emisiilor de gaze cu efect de seră şi a tranziţiei către energie din surse regenerabile. Ţara vrea să-şi reducă emisiile cu 70% până în 2030 şi să atingă neutralitate din punct de vedere al emisiilor până în anul 2050.

Economia Tunisiei a fost lovită puternic de criza generată de pandemie, în contextul în care creşterea economică era deja pe un trend de încetinire. OECD notează că tunisienii se confruntă cu cea mai gravă criză a generaţiei actuale. Totuşi, ţara are parteneri comerciali precum Franţa, Italia sau Germania, pe care se bazează pentru diferite pieţe de desfacere. Printre principalele exporturi se numără îmbrăcămintea şi textilele, produsele agricole, produsele mecanice şi produsele chimice.