Conferinţa ZF/Banca Transilvania România irigabilă. Fermele mari, medii, mici şi de familie trebuie să fie dezvoltate împreună, printr-o strategie pe termen lung, ţinând cont de specificul fiecăreia

Irigaţiile sunt investiţia prioritară pentru fermieri, care încearcă să fie din ce în ce mai performanţi şi să ofere diversitate, dar investiţiile în sisteme şi microsisteme de irigaţii trebuie făcute atât în fermele mari, cât şi în cele medii, mici şi de familie trebuie să fie dezvoltate împreună, printr-o strategie pe termen lung, ţinând cont de specificul fiecăreia, a fost una dintre concluziei conferinţei România irigabilă, organizată de Ziarul Financiar în parteneriat cu Banca Transilvania la Brăila.

Ziarul Financiar şi Banca Transilvania îşi propun să organizeze o serie de conferinţe în zonele agricole puternice, la nivel regional, la care să pună pe masa discuţiilor subiectele la zi din agrobusiness, unul dintre ele fiind irigaţiile. Oraşul Brăila este prima destinaţie pentru acest proiect pilot, iar ieri, 17 noiembrie, al doilea oraş gazdă a fost Bucureştiul, unde au fost prezenţi peste 100 de oameni.

„Există o parte din suprafaţa, care este lucrată de ferme tehnologizate şi o altă parte care a rămas în zone de ferme de familie. Toate componentele din agricultură au locul lor, dar trebuie aplicată pentru fiecare dintre ele o altă politică, care să ducă la dezvoltarea fiecăreia dintre ele“, a spus Sorin Ignat, director de agribusiness al Băncii Transilvania.

El a adăugat că fermierii fac performanţă de la an la an, au apetit pentru investiţii şi vede nevoia acestora de a investi în irigaţii în toată ţara, indiferent de judeţul în care se află. De altfel, la nivelul fermelor capitalizarea este complet diferită faţă de cea care a fost în 2007, iar astfel şi sistemul bancar are un apetit mai mare pentru creditarea agriculturii.

„Cred că trebuie să existe toate formele de organizare reprezentate – ferme mari, mici şi de familie, pentru că fiecare vine cu avantajele sale. Noi lucrăm pe trei judeţe şi operăm peste 12.000 de hectare. În mare majoritate nu irigăm, dar avem şi un sistem de irigaţii pe 300 de hectare, pe care l-am dezvoltat în regim local. Este profitabil să irigi, dar trebuie să investeşti foarte mult aât în istalaţia de irigat, cât şi în infrastructură. Irigăm din Dâmboviţa în zona Frumuşani unde a trebuit să ne costruim propriile staţii de pompare“, a spus Liviu Zăgan, CEO al Holde Agri Invest.

În România, peste 90% din exploata­ţiile agricole, adică circa 3 milioane, lu­crea­ză până în 5 hectare. Totodată, agricultura românească este foarte polarizată, pentru că pe de o parte deţine cele mai multe ferme mici şi pe de altă parte cele mai extinse exploataţii din UE. Fermele mici deţin 37,9% din terenul agricol al ţării, cele mijlocii 32,2%, iar fermele mari 29,8%, conform datelor de la INS.

Investiţiile în irigaţii au devenit o prioritatea pentru mulţi fermieri după primele semne de secetă date în 2018. Apoi, seceta acută din 2020, care a dus la o scădere a producţiei de cereale cu 40% faţă de 2019, a accentuat şi mai tare nevoia de investiţii în irigaţii. Însă, anul trecut producţia de cereale a fost record şi a ajuns la valoarea de 34 de milioane de tone, iar fermierii au uitat mai mult sau mai puţin de provocări, care au revenit în acest an agricol. Seceta a afectat 1,1 milioane de hectare, adică 20% din suprafaţa cultivată cu cereale, din datele colectate de Ministerului Agriculturii. 

„În ceea ce priveşte infrastructura principală, prin Programul Naţional de Investiţii se vor face investi 1,5 mld. euro până în 2027, ceea ce ar duce la o creştere a suprafeţei irigabile de la 1,3 mil. hectare, la 2,6 mil. hectare“, a afirmat Iulian Bucur, secretar de stat în Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale.

Pe partea de infrastructură secundară, el a completat că există un buget de 500 de mil. euro, din care 400 mil. euro vor fi daţi către organizaţiile utilizatorilor de apă pentru irigaţii, iar 100 mil. euro vor fi alocaţi pentru infrastructura terţiară, respectiv pentru amenajările individuale ale fermierilor.

În acest an agricol 2021-2022, suprafaţa cultivată cu cereale a fost de 5,4 milioane de tone, din care 20% a fost afectată de secetă şi doar 10% a fost irigată, conform datelor publice.

Iulian Bucur, secretar de stat, Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale

► Până în 2027 sunt programte investiţii de 1,5 miliarde de euro în infrastrucura de irigaţii, prin intermediul Programulului Naţional de Investiţii, ceea ce va duce la extinderea suprafeţei irigabile până la 2,6 milioane de hectare, de la 1,3 milioane de hectare în momentul de faţă.

► Anul acesta, suprafaţa disponibilă pregătită pentru irigat a fost de 1,3 milioane de hectare, din care au fost contractate 838.000 de hectare.

► Încă nu s-au încheiat solicitările din teren privind evaluarea pagubelor la culturile de primăvară, dar pentru cele de toamnă se vor acorda despăgubiri de1.500 de lei pe hectar, în funcţie de gradul de calamitate.

Sorin Ignat, director agrobusiness, Banca Transilvania

► Fermierii fac performanţă de la an la an. La nivelul fermelor, capitalizarea este complet diferită faţă de nivelul din 2007. Investiţiile care s-au realizat, au fost pentru extinderea capacităţii tehnologice a fermelor, care poate fi mai bine valorificată prin irigaţii, prin noi tipuri de semninţe.

► Astăzi, există o parte din suprafaţă care este lucrată de ferme tehnologizate şi o altă parte care a rămas în zone de ferme de familie.Toate componentele din agricultură au locul lor, dar pentru fiecare dintre ele trebuie aplicată o altă politică, care să ducă la creşterea lor.

► Soluţiile pentru finanţarea irigaţiilor sunt diferite în funcţie de soluţiile tehnice pentru irigaţii. Există părţi din sistemele de irigaţii care nu pot fi constituite în garanţie pentru a accesa o finanţare bancară. Pentru acestea, există soluţii de garantare, la fondurile de garantare pe care Ministerul Agriculturii le pune la dispoziţie prin programe dedicate. Atunci când sunt aduse în garanţii şi terenuri, soluţiile sunt mult mai uşor de găsit.

Ştefan Moraru, proprietar, Călăraşi Morar Pan

► Fermierii vor să aibă stabilitate pe termen lung. Aceasta începe cu terenul. Avem nevoie de predictibilitate pe termen lung. Să începem de la contractul de arendă, apoi să existe posibilitatea comasărilor acolo unde investeşti. Din păcate, se fac foarte puţine lucruri în aceste direcţii. Fermierii au apetit de a investi în irigaţii, dar mulţi sunt opriţi de predictibilitatea pe termen lung.

► Astăzi, cele mai mari probleme în a crea sisteme de irigat locale, independente faţă de ce există în momentul de faţă, sunt legate de autorizaţii, accesul la apă şi la energie, şi posibilitatea de a realiza infrastructura necesară echipamentelor.

► Operez o fermă cu 1.000 hectare în sud-estul judeţului Călăraşi, o zonă care se confruntă anual cu seceta. În 2020, am început cu trei tamburi de irigaţii, în toamna lui 2020-2021 am investit pentru 250 de hectare, iar pentru această campanie vom ajunge la 600-650 de hectare.

Liviu Zăgan, CEO, Holde Agri Invest

► România poate să producă foarte mult. Dacă irigi, poţi să produci nu doar grâu şi porumb, ci şi legume - cartofi, morcovi, se deschid alte oportunităţi. Este mai rentabil. Sunt produse cu o valoare adăugată mai mare. Dacă vom produce legume, vom putea să mergem mai departe pe lanţ, către procesare. Sunt multe oportunităţi care se pot deschide dacă vom avea mai multe irigaţii.

► Holde operează astăzi peste 12.000 de hectare. În ţară, cred că trebuie să existe toate formele de organizare reprezentate, pentru că fiecare vine cu avantajele ei. Noi lucrăm pe trei judeţe. În mare majoritate la neirigat, dar avem şi un sistem de irigaţii pe 300 de hectare, pe care l-am dezvoltat în regim local. Este profitabil să irigi, dar trebuie să investeşti foarte mult nu doar în istalaţia de irigat, ci şi în infrastructură.

Alexandru Haita, proprietar, Teleorman Alvalex SRL

► Reprezint o zonă în care infrastructura de irigat este zero. Analizăm de peste trei ani soluţii pentru a implementa un sistem de irigat viabil. Există varianta macro, în care ar trebui să se ia în calcul regularizarea de pârâuri, colectarea de apă, un proiect foarte complex, care nu este luat în calcul deocamdată, şi o variantă locală, care durează foarte mult. Nu avem sprijin. Vrem să facem instalaţii pentru a ne iriga terenurile, dar trebuie să ţinem cont că este o zonă în care infrastructura lipseşte cu desăvârşire, iar investiţiile ajung la 6.000-7.000 de euro pe hectar.

► 2022 a fost un an provocator, în care am încercat să gestionăm cât mai bine costurile, să facem achiziţii de imputuri la preţuri cât mai bune şi să ajutăm fermierii să-şi vândă producţia la un preţ cât mai corect. Este anul în care stocurile de cereale sunt la cel mai înalt nivel de până acum.