Gala ZF 2022. Ian Goldin, profesor de globalizare şi dezvoltare, Universitatea din Oxford: Depinde de România dacă, în 2040, românii vor avea salariile pe care germanii le aveau în 2022

Autor: Eduard Ivanovici 24.11.2022

„Depinde de ce va face România. Caracterul convergent al veniturilor şi salariilor este un fenomen istoric, aşa că această întrebare nu este deloc ridicolă. Am putea întreba însă dacă românii vor avea în 2040 salariile pe care germanii le aveau în 2022. În Europa, convergenţa a fost extraordinară. Ţările cu performanţe ridicate cresc mult mai rapid”, a răspuns, în cadrul Galei ZF 2022, Ian Goldin, profesor de globalizare şi dezvoltare la Universitatea din Oxford, la întrebarea „Vor fi salariile din România egale cu cele din Germania în 2040?”.

Ian Goldin este totoată profesor la Balliol College, Universitatea Oxford, director al programelor Oxford Martin privind Schimbări tehnologice şi economice, Viitorul muncii şi dezvoltării şi director fondator al Şcolii Oxford Martin. Din 1996 până în 2001 a fost director executiv şi director general al Băncii de Dezvoltare a Africii de Sud (DBSA) şi consilier al preşedintelui Nelson Mandela. Din 2001 până în 2006 a fost vicepreşedinte al Băncii Mondiale şi director de politici al grupului. El a condus colaborarea Băncii cu ONU, UE şi alţi parteneri. În această perioadă, el a fost reprezentant special la ONU şi a făcut parte din consiliul executiv al ONU şi din grupul operativ de reformă al ONU. Anterior, Ian Goldin a fost economist principal la BERD şi director al Programelor de Comerţ şi Creştere Durabilă la Centrul de Dezvoltare al OCDE.

„Nu avem nicio scuză pentru lipsa de cunoaştere. De exemplu, ştim ce se întâmplă cu schimbările climatice, nu mai putem spune ce spuneam acum 30 de ani. Cu această cunoaştere vin şi responsabilităţi – să continui să înveţi, să cunoşti statisticile şi să acţionezi. Vedem o creştere a extremismului în politică, la fel ca acum 500 de ani. Cu toţii am beneficiat nemărginit de eliminarea barierelor privind comerţul, de fluxurile de capital şi ştiinţă, cât şi de democratizarea sistemelor politice. Totuşi, vedem cum acest lucru este ameninţat în ziua de astăzi. Vedem că oamenii se opun globalizării şi cunoaşterii, în vreme ce susţin partide extremiste. Acest lucru se datorează faptului că ne simţim mai nesiguri. Globalizarea s-a mişcat atât de rapid încât „defectul fluturelui globalizării” ne atinge pe toţi; am văzut acest lucru în pandemie. Pandemia nu a fost prima criză a globalizării, ci criza financiară din 2008-09”, a spus, în cadrul Galei ZF 2022, Ian Goldin, profesor de globalizare şi dezvoltare la Universitatea din Oxford, .

Ian Goldin a fost numit cavaler de către guvernul francez, ales ca lider global de mâine de Forumul Economic Mondial şi a primit numeroase premii. A publicat peste 60 de articole de jurnal şi 23 de cărţi, precum Age of Discovery, The Butterfly DefectIs the Planet Full?Divided Nations şi Globalization for Development.

 

Alte declaraţii din timpul galei:

 

Trăim într-un timp marcat de schimbări extraordinare. Ritmul schimbării creşte tot mai mult, întrucât sunt din ce în ce mai multe idei şi suntem tot mai conectaţi. Dacă nu ţii ritmul şi nu ştii ce se întâmplă, dacă nu te informezi din surse bune, precum Ziarul Financiar, vei rămâne în urmă. Dacă nu îşi dezvolţi viteza de învăţare, vei rămâne tot mai mult în urmă. Aşa este definită globalizarea. În primul rând, vorbim despre globalizarea ideilor. Trăim o a doua Renaştere.

Ne amintim de Renaşterea de acum 500 de ani pentru că reprezenta apogeu inovaţiei, mai ales în Europa. La fel ca astăzi, locul a devenit mult mai important, în pofida evoluţiei tehnologiilor informaţiilor. Apoi a venit tiparul lui Gutenberg, care le-a permis oamenilor să împartă idei – o creştere exponenţială a proceselor de învăţare.

Ştim ce s-a întâmplat ulterior: o serie incredibilă de schimbări de percepţie: Da Vinci, Michelangelo, Botticelli, Copernic, care a descoperit că ne învârtim în jurul soarelui şi nu suntem, de fapt, centrul universului. Am creat ulterior o economie globală, pentru prima dată în istorie. 

Însă ce s-a mai întâmplat a fost creşterea fundamentalismului. Luther a creat apoi o nouă religie, care a devenit populară datorită noii tehnologii. Rezultatul a fost un război civil în Europa, inchiziţia, renunţarea la diversitate.

500 de ani mai târziu, trăim într-o nouă revoluţie a informaţiilor, care nu este doar europeană, ci globală. Vedem ritmul în care accelerează, iar acesta este unul din motivele pentru care sunt optimist. (Revoluţia – n.r.) va aduce noi remedii pentru cancer, energie care, în 20-30 de ani, poate ajunge aproape gratuită, remedii pentru demenţă, Alzheimer etc. Va aduce noi moduri de înţelegere şi, bineînţeles, locul va rămâne un element vital.

S-au scris cărţi în primele zile ale globalizării, precum „Pământul este plat” însă şi „Moartea distanţei”, de Frances Cairncross. Aceasta din urmă spune că schimbările tehnologice şi globalizarea vor şterge din importanţa locului, urmând să aducă peste tot beneficii. De fapt, acest proces a dus la o lume mai nedreaptă, unde locul a devenit mult mai important, iar inegalitatea a crescut.

În această lume a schimbărilor, există o mulţime de conexiuni pozitive care vor aduce descoperiri în ştiinţă, tehnologie şi înţelegerea generală a lumii. De asemenea, există şi riscuri.

Efectul fluturelui spune că atunci când un fluture dă din aripi în Amazon poate cauza o furtună în Texas, deci vorbim despre sisteme dinamice complexe. Într-un sistem complex, tot ce facem, consumăm şi folosim vine de altundeva, atingând alţi oameni. Cu cât integrăm mai mult acest lucru, cu atât vom deveni mai interdependenţi. De aceea, războiul din Ucraina ne atinge în fiecare zi vieţile, la fel şi perioadele de carantină din China.

În acea criză a fost vorba despre faptul că nu am înţeles schimbările tehnologice, instrumentele financiare derivate de credit. FMI, Banca Mondială, băncile centrale, ministerele de finanţe, băncile private, deci instituţii foarte sofisticate, cu o mulţime de date la îndemână şi putere, nu au anticipat criza financiară. Nu au înţeles ce făceau instrumentele financiare derivate de credit în structurile subiacente. A fost o criză teribilă, care a dus la mai multă inegalitate. Nu cred că am mai fi avut Brexit-ul şi pe preşedintele Trump la Casa Albă în lipsa crizei financiare. Criza i-a decepţionat pe oameni cu privire la sistem, oamenii şi-au pierdut încrederea şi au ajuns la concluzia că sistemul nu lucrează în beneficiul lor, ci în cel al elitei metropolitane.

Pandemia este al doilea mare exemplu privind criza globalizării. A fost un fenomen inevitabil.  Am fost onorat să vin la Bucureşti în urmă cu cinci ani, când am primit un doctorat onorific de la Şcoala Naţională de Studii Politice şi Administrative (SNSPA). În discursul meu am inclus inevitabilitatea unei viitoare pandemii. De ce a fost inevitabilă? Pentru că sistemele dinamice implică mai mulţi oameni, mai multe animale, mai multe aeroporturi, adică de ceea ce ai nevoie pentru crearea unei pandemii.

Putea fi oprită? Categoric. Putem opri însă următoarea pandemie dacă ţările cooperează. Totuşi, această pandemie ne-a arătat o ruptură în rândul oamenilor. De aceea, vom avea o altă pandemie, din păcate. Vorbim în primul rând despre creşterea tensiunilor dintre SUA şi China. Nu există problemă globală care nu necesită cooperare între SUA şi China. Trebuie să înveţe să lucreze împreună.

Sunt şanse mai degrabă ca inflaţia, ratele ridicate dobânzilor şi creşterea înceată a economiei să rămână alături de noi? Cred că da. Băncile centrale sunt extrem de constrânse din punct de vedere instituţional. Au foarte puţine pârghii de putere. Deoarece cauzele din spatele inflaţiei ridicate se află în afara economiilor, venind din şocuri energetice, alimentare şi lanţuri de aprovizionare, şansele spun că preţurile vor rămâne ridicate, ceea ce înseamnă că vom avea un ciclu lung de creştere a dobânzilor. Astfel, în 2023, păşim într-o lume constrânsă. Aşteptaţi-vă la o creştere mai mică în 2023 şi 2024. Marea necunoscută este sfârşitul războiului. Eu însă nu mă aştept să se încheie curând.

Când lumea se mişcă rapid, avem nevoie să investim mai mult. De ce? Pentru că o parte din ce mai mare din economii şi businessuri se demodează mult mai repede. Procesele de business pe care le avem nu îşi servesc scopurile, la fel şi infrastructura. Ideile pe care le avem nu au ţinut pasul, mediul de reglementare nu se mişcă în ritmul vremurilor. Software-urile şi hardware-urile economiilor şi businessurilor trebuie să fie reînnoite mai rapid.