Drumul pentru diversificare energetică a adus Ungaria înapoi acasă: este pe cale să devină Kuweitul de pe Dunăre după ce a descoperit petrol şi grăbeşte un proiect de exploatare a gazelor de şist

Autor: Bogdan Cojocaru 03.12.2022

Luna aceasta, compania maghiară de petrol şi gaze Mol a anunţat descoperirea de depozite semnificative de petrol lângă Budapesta ♦ Estimările sugerează că Ungaria stă pe rezerve de gaze de şist care să-i ajungă o sută de ani ♦ Proiectul Corvinus are ca scop extragerea gazelor de şist descoperite într-un judeţ lipit de graniţa cu România – Békés.

În 2012, războiul pentru energie în Europa de Est era în toi. Polonia îşi flutura în faţa tuturor ceea ce se credea atunci că reprezintă cele mai mari rezerve de gaze de şist din Europa, care i-ar fi asigurat independenţa energetică de Rusia. Visul, care cuprinsese şi România, cu locul trei în Europa la rezerve de gaze de şist, s-a dezumflat zgomotos în următorii ani – calculele fuseseră greşite.

Bulgaria, împărţită între Occident şi Răsărit, dar dependentă aproape în totalitate de gazele ruseşti, interzicea fracturarea hidraulică, tehnologia de extragere a gazelor de şist în care experţi erau nord-americanii. A suspendat atunci şi un proiect  de a construi o nouă centrală nucleară de care erau interesaţi ruşii. Miza acestor mutări era, probabil, obţinerea unui levier pentru negocierile din acelaşi an cu exportatorul rus de energie Gazprom pentru importul de gaze la preţuri mai mici.

Şi Ungaria semna în 2012 un acord cu Gazprom pentru construirea secţiunii ma­ghiare a gazoductului rusesc South Stream, proiect la care între timp Rusia a renunţat.

De atunci şi până acum, Polonia şi-a construit un gazoduct până în Norvegia, unde are o companie care extrage gaze, Bulgaria este încă în mlaştina intereselor geopolitice, dar importă gaze de la noul venit pe piaţă, Azerbaidjanul, iar România, deşi are rezerve mari de gaze uşor recuperabile sub nas, în Marea Neagră, n-a făcut din extragerea acestora o prioritate.

Ungaria însă, săracă în resurse naturale şi deşi a rămas fidelă Rusiei a căutat să profite de orice oportunitate de diversificare, iar acest drum a adus-o ... tot acasă. Luna aceasta, compania de petrol şi gaze maghiară Mol a anunţat descoperirea de depozite semnificative de petrol lângă Budapesta. Primele foraje de explorare au fost făcute în iulie, iar producţia a fost deja demarată. Mol a calculat că noua exploatare îi va majora producţia locală cu 10%, iar pe cea totală din Ungaria cu 5%. „Fiecare picătură de petrol produsă în Ungaria contribuie la reducerea dependenţei de energie externă a ţării şi de aceea succesul în explorare este o plăcere“, a spus CEO-ul de la Mol Zsolt Hernádi. Vestea ar mai îmbunătăţi un pic imaginea companiei, care recent a plafonat cantitatea de carburant pe care şoferii o pot cumpăra de la bezinăriile sale. Ultimii ani au fost darnici pentru Ungaria cu noi descoperiri autohtone de petrol, inclusiv cu ajutorul unor companii americane. Mai mult decât atât, această ţară are în desfăşurare un proiect, Corvinus, care are ca scop extragerea gazelor de şist descoperite într-un judeţ lipit de graniţa cu România – Békés. Gazele de şist se află la o adâncime de 3.700-4.500 de metri, raportează portalul de ştiri economice Világgazdaság.

Planurile se suprapun urgenţei energetice declarate de guvern în vara trecută şi includ creşterea producţiei de gaze de la 1,5 miliarde  de metri cubi pe an la cel puţin două miliarde. Proiectul Corvinus a primit statutul de investiţie prioritară şi de aceea este exclus de la regulile obişnuite privind monumentele istorice, protecţia mediului şi construcţiile locale. În aceste condiţii, faza de extragere de gaze ar putea să înceapă chiar în ianuarie.

Estimările sugerează că Ungaria stă pe rezerve de gaze de şist care să-i ajungă o sută de ani. La Békés s-a mai încercat extragerea de gaze de şist în urmă cu 20 de ani, dar fără succes deoarece gazele se află la o adâncime prea mare. Dar de atunci tehnologia a evoluat.

Ce s-a întâmplat cu revoluţia şistului din celelalte state est-europene? În 2012, gazele de şist, care au revoluţionat industria energiei din SUA, păreau ceva promiţător şi în regiune, iar companii mari occidentale precum Chevron şi Exxon erau pregătite să deschidă drumul.

Se credea că Polonia are cele mai mari rezerve din Europa. România nu era nici ea mai prejos. Rezerve aveau şi Marea Britanie, Germania şi Franţa, dar acolo autorităţile au fost mai reţinute. Chiar din 2012, companiile nord-americane au început să se retragă din Polonia doarece forajele de test nu au dat rezultate. Estimările privind rezervele au fost mult diminuate, cu 90%.

La începutul anului 2013 existau peste 40 de puţuri  de foraj de test, iar exodul a continuat. În 2015 băteau în retragere şi companiile de stat poloneze, iar industria şistului era în colaps.

În Bulgaria, guvernul a interzis în 2012 fracturarea hidraulică, metodă de extragere care foloseşte cantităţi enorme de apă şi chimicale, determinat să facă acest lucru printre altele de proteste ale ecologiştilor. S-a suspectat că în spatele acestora stă Rusia. Activităţi de prospectare făceau trei companii, una bulgară, una canadiană şi una rusă. Proteste au fost şi în România, iar în 2015 grupul american Chevron şi-a anunţat retragerea, după ce cu doar un an mai înainte spunea că este pregătit să demareze activităţile de explorare.

Anul acesta au reînceput discuţiile în regiune despre posibilitatea ca gazele de şist să devină una din soluţiile de ieşire din criza de energie. În acest timp, în SUA se vorbeşte de trecerea de punctul de vârf al industriei de profil, creşterea producţiei începând să încetinească.