Pagina verde. Fiecare european a generat 127 de kilograme de deşeuri de alimente în 2020. Cine stă cel mai rău la risipa alimentară?

♦ Gospodăriile din UE au generat mai mult de jumătate din totalul deşeurilor alimentare în anul pandemic 2020, restul fiind deşeuri generate de companii, în lanţurile de aprovizionare cu alimente ♦ Nivelul deşeurilor alimentare generate de gospodării este de aproape două ori mai mare faţă de cantitatea de deşeuri alimentare provenite din producţia alimentelor şi a băuturilor.

Europenii au aruncat la gunoi 127 de kilograme de mâncare pe cap de locuitor în 2020. Cele mai multe deşeuri alimentare provin din gospodării, arată datele Eurostat privind risipa alimentară. Astfel, gospodăriile din UE au generat mai mult de jumătate din totalul deşeurilor alimentare în anul pandemic 2020, restul fiind deşeuri generate de companii în lanţurile de aprovizionare cu alimente.

„Nivelul deşeurilor alimentare generate de gospodării este de aproape două ori mai mare faţă de cantitatea de deşeuri alimentare provenite din producţia alimentelor şi a băuturilor, adică 14 kilograme versus 23 kg, respectiv 11% şi 18%. În aceste sectoare există strategii pentru reducerea deşeurilor alimentare“, arată Eurostat.

România se numără printre ţările europene care nu au raportat date cu privire la nivelul total de risipă alimentară generat în 2020, alături de Belgia, Malta şi Letonia. Din datele Eurostat reiese că restaurantele şi serviciile de alimentaţie au reprezentat 12 kg de deşeuri alimentare pe persoană în 2020, în timp ce comerţul cu amănuntul şi alte tipuri de distribuţie de alimente au risipit cel mai puţin, mai exact 7 kg. Datele arată aşadar că Slovenia, Croaţia, Slovacia, Bulgaria şi Suedia stau cel mai bine, cu o medie sub 90 de tone de deşeuri alimentare pe cap de locuitor, în vreme ce Cipru, Danemarca, Grecia, Portugalia, Olanda şi Irlanda au generat, fiecare, peste 150 de tone de deşeuri alimentare pe cap de locuitor în 2020.