La mulţi ani, România! Cum stăm la 1 decembrie 2022 în 104 indicatori: pe locul 1 în UE la porumb şi floarea-soarelui, la internet şi învăţarea de limbi străine în şcoli. Pe ultimele locuri la PIB/locuitor, suma alocată la sănătate şi autostrăzi

♦ România ocupă locul 1 în UE după producţia de floarea-soarelui şi de porumb din 2021, la numărul elevilor care studiază limbi străine sau la viteza de descărcare a datelor de pe internet ♦ Se află însă la coada clasamentului după PIB/locuitor, suma cheltuită pentru sănătate, autostrăzi  şi ponderea tinerilor absolvenţi de studii superioare.

Ziarul Financiar prezintă cu ocazia zilei de 1 Decembrie, la aniversarea a 104 ani de  la Marea Unire, o radiografie a economiei româneşti prin analiza a 104 indicatori legaţi de poziţia României în Uniunea Europeană dar şi în lume. ZF a analizat  punctele forte ale ţării, dar şi cele mai puţin bune.

România se află pe primul loc în UE la viteza de descărcare a datelor de pe internet, la învăţarea de limbi străine în şcoli şi pe locul 4 după ponderea absolvenţilor de IT&C.

Mai mult, România ocupă primul loc în UE după producţia şi suprafaţa cultivată cu porumb şi floarea-soarelui în 2021 şi locul patru la grâu. Cu toate acestea, valoarea exporturilor de  animale vii şi produse alimentare s-a ridicat anul trecut la 6,15 mi­liarde de euro, în timp ce valoarea importurilor de animale vii şi produse alimentare a fost de 8 miliarde de euro, conform datelor INS.

Adică România are în acest sector un deficit de circa 2 miliarde de euro.

„Este un mare avantaj că producem cereale, dar să folosim aceste cereale în producţia zootehnică. Să avem ferme de animale, să dezvoltăm produse cu valoare adăugată. Este momentul ca România să devină producător, să nu mai importăm ceea ce putem produce  aici. Dacă nu producem şi ne bazăm doar pe importuri nu avem cum să creştem, cum să avem produse cu valoare adăugată şi cum să creăm locuri  de muncă. Trebuie să stimulăm investiţiile şi producţia internă”, a spus Nicolae Istudor, rector la Academia de Studii Economice din Bucureşti.

Investiţiile trebuie direcţionate spre susţinerea producţiei  interne, care ar putea deveni un motor de creştere al României în următorii ani.

Pe de altă parte, România este la coada clasamentului în UE în ceea ce priveşte sănătatea, speranţa de viaţă dar şi infrastructura şi nivelul de dezvoltare din învăţământ. Ocupăm penultimul loc în UE după suma alocată la sănătate ca procent din PIB. Mai mult, accesul pacienţilor la medicamente inovative este deficitar, iar din multe spitale lipsesc echipamente medicale precum RMN, CT. România are a doua cea mai mică speranţă de viaţă din UE, după Bulgaria, potrivit datelor Eurostat.

Şi la capitolul infrastructură România are de recuperat. Ocupăm locul 21 din 50 la nivel european în ceea ce priveşte lungimea autostrăzilor, cu doar 995 de kilometri de autostradă până la final de an. Mai mult, deşi ocupăm locul 7 în UE după lungimea reţelei de cale ferată (10.800 de kilometri), eficienţa transportului  feroviar de marfă din România este mult sub cea a ţărilor din regiune. Trenurile de marfă circulă cu o viteză medie de doar 15-17 km pe oră.

Şi la învăţământ România este pe ultimul loc în clasamentul statelor membre UE după ponderea tinerilor care erau absolvenţi de studii superioare. Anul trecut, puţin peste 23% dintre tinerii cu vârsta cuprinsă între 25 şi 34 de ani erau absolvenţi de învăţământ superior, conform datelor de la Eurostat.