Criza creează terenuri de vânătoare pentru cei care caută prăzi uşoare cu nume grele sau doar să speculeze slăbiciunile companiilor şi guvernelor. Ce pieţe sunt vulnerabile

♦ Forintul Ungariei este predispus la depreciere l În Polonia, cea mai mare companie de asigurări, PZU, este controlată de stat ♦ Pentru Credit Suisse şi-a arătat interesul chiar prinţul coroanei Arabiei Saudite, Mohammed bin Salman ♦ S&P Global vede slăbiciuni în majoritatea pieţelor emergente în 2023 pe fondul creşterii dobânzilor în SUA şi aprecierii dolarului ♦ Pieţele au devenit nelichide, haotice şi volatile.

Pentru prima dată în ultimul deceniu, sectorul asigurărilor din Ungaria a devenit neprofitabil. Seceta de dimensiuni istorice şi inflaţia au făcut pagube, iar lovitura de graţie a venit de la guvern prin suprataxarea companiilor de asigurări.

Executivul a promis că va interveni pe această piaţă printr-o „reglementare mai activă“. Însă Budapesta şi-a făcut un obicei din a crea presiuni în sectoare pe care le branduieşte ca strategice pentru  a-i slăbi pe jucătorii de care este interesat în pregătirea de achiziţii.

Aşa s-a întâmplat cu aeroportul din Budapesta, dar guvernul maghiar a renunţat la el în ultima clipă anul trecut, primul semn serios că rămâne fără bani.

În Polonia, cea mai mare companie de asigurări, PZU, este controlată de stat. În Ungaria, cei mai mari jucători sunt străini, de aceea şi sunt suprataxaţi în vremuri de criză. Una din politicile principale ale guvernului premierului Viktor Orban este de a aduce sectoarele strategice în mâini maghiare. A făcut aşa şi cu sectorul bancar.

Însă actuala criză a creat vulnerabilităţi în multe alte locuri din întreaga lume. Când Credit Suisse, un gigant financiar global, se prăbuşea fără logică pe bursele de acţiuni în urmă cu două luni, The Economist scria despre vânarea celei mai slabe verigi din lanţul finanţelor globale. S-ar putea spune că Credit Suisse este prea mare pentru a avea prădători, dar crizele anterioare au arătat că prăzi pot fi instituţii financiare considerate prea mari pentru a fi lăsate să cadă. Chiar şi guvernele pot fi îngenunchiate.

În criza din 1997-98, economia Thailandei a colapsat, la fel şi Itcm, un mare fond de hedging. În furtuna din 2008-2009 s-au scufundat Islanda şi Lehman Brothers.

16 septembrie 1992 este cunoscută ca ziua în care speculatorii, George Soros fiind unul dintre ei, au distrus defensiva Băncii Angliei şi au răpus lira sterlină pariind contra acestei monede. În toamnă, lira sterlină s-a prăbuşit.

Forintul Ungariei este predispus la depreciere. Acum, pentru Credit Suisse şi-a arătat interesul chiar prinţul coroanei Arabiei Saudite, Mohammed bin Salman, care ar fi dispus să injecteze 500 de milioane de dolari în colosul vlăguit de aceste vremuri tulburi, arată The Wall Street Journal. Arabia Saudită, dar şi celelalte state arabe bogate în bani şi petrol caută să-şi extindă influenţa în Europa şi în lume.

Probleme pe burse şi cu profiturile au şi marile companii de tehnologie precum Alphabet (Google) şi Microsoft, pentru care vremurile cu vânzări record din pandemie au apus. Acţiunile Apple au rezistat mult timp ca active de refugiu în furtuna din sectorul de profil, dar şi ele au început să dea semne de slăbiciune. China, cu proteste la principalul furnizor Foxconn şi în alte părţi şi cu lockdownuri în contextul apariţiei de noi focare de COVID, reprezintă călcâiul lui Ahile pentru gigantul american de tehnologie. S&P Global vede slăbiciuni în majoritatea pieţelor emergente în 2023 pe fondul creşterii dobânzilor în SUA şi aprecierii dolarului. Acest mix forţează băncile centrale emergente să răspundă şi ele cu majorări de dobânzi pentru a-şi proteja monedele, frânându-şi astfel creşterea economică.

Financial Times a făcut o anchetă pentru identificarea viitoarelor fracturi din pieţele financiare şi aduce în atenţie inclusiv lichiditatea scăzută de pe piaţa obligaţiunilor americane şi datoria guvernamentală a Japoniei. Inflaţia uriaşă este contrată cu dobânzi ridicate după un deceniu în care băncile centrale au făcut exces de generozitate prin achiziţii de active. Acum aceste achiziţii sunt mult încetinite, şocurile fiscale se înmulţesc, ceea ce creează penurie de lichiditate pe pieţe. Speculatorii nu mai pot tranzacţiona fără să mişte semnificativ preţurile. Iar fluctuaţii bruşte de preţuri pe o piaţă pot forţa vânzări pe alte pieţe pentru protejarea profiturilor, cu rezultate impredictibile, explică FT.

Pieţele au devenit nelichide, haotice şi volatile. Şocuri izolate, precum închiderea bursei nichelului de la Londra, colapsul furnizorilor de energie din Europa sau o criză a pensiilor în desfăşurare rapidă în Marea Britanie sunt urmărite pentru identificarea furtunilor mai mari ce pot veni.

FT scrie şi de piaţa obligaţiunilor guvernamentale ale Poloniei, ale căror yielduri au crescut pe măsură ce dobânzile au fost majorate, blocând creditarea, iar economia s-a adâncit într-o criză a costului vieţii.

Alţi analişti amintesc de piaţa locuinţelor din Germania, care după decenii de stabilitate are în faţă o scădere abruptă a preţurilor, poate chiar de 25% faţă de punctul de vârf, potrivit Deutsche Bank.