Dacă România nu este bună în Schengen, atunci de ce este bună să fie chemată să schieze pe munţii Austriei? Cum dă un fulg de zăpadă, cum vagoanele metroului din Bucureşti se umplu de afişe: Hai la schi în Austria!

♦ Oamenii care merg cu metroul nu sunt săraci, dar nici avioane private nu au. ♦ Atunci de ce-i invită Austria la schi, de vreme ce guvernul ei se opune aderării României la spaţiul Schengen? Ca să-i ţină cu orele prin vămi?

Pe 18 noiembrie, Gerhard Karner, ministrul de interne al Austriei, anunţa că ţara sa se opune admiterii României în spaţiul Schengen, decizie pe care JAI (miniştrii de interne şi de justiţie din ţările UE) ar urma să o ia, după ultimul calendar, joi. La Bucureşti, surpriza a fost totală, pentru că niciodată Austria nu se opusese aderării României şi a Bulgariei la spaţiul Schengen. Franţa susţinea aderarea României, la fel ca Germania. Olanda spunea da şi, dintr-odată, Austria, o ţară mică şi ca nivel al populaţiei (sub 9 milioane de locuitori) şi ca nivel al PIB, cu 200 de miliarde de dolari sub PIB-ul Poloniei, îşi redescoperă trecutul imperial şi spune: nu!

Trei zile mai târziu, la 21 noiembrie, preşedintele României, Klaus Iohannis, s-a întâlnit la Palatul Cotroceni cu directorul general executiv al OMV şi preşedinte al Consiliului de Supraveghere al OMV Petrom, Alfred Stern. OMV Petron a fost, în 2021 cea mai mare companie din România, după cifra de afaceri, iar potrivit datelor BNR, Austria este al treilea cel mai mare investitor străin în România, după Olanda şi Germania, cu un sold al investiţiilor de 12,5 miliarde de euro.