Guvernul Ungariei a ajuns la fundul sacului şi ia măsuri disperate. Banca centrală îi reproşează că strategia anticriză este greşită. Analiştii spun că inflaţia, deja cea mai mare din UE, va exploda

♦ Costurile cu încălzirea au crescut de 16 ori ♦  „În unele oraşe primăriile au decis chiar să scoată tramvaiele din circulaţie“ ♦ Guvernul ungar a plafonat preţurile la anumite alimente de bază, cum ar fi făina şi uleiul, care cu greu pot fi considerate alimente, ci mai degrabă ingrediente, pentru a extinde recent plafonările şi la cartofi şi ouă ♦ Din cauza plafonărilor de preţ la carburanţi, importatorii au refuzat să mai aducă benzină şi motorină din străinătate pentru că nu mai este rentabil.

Fără tramvaie cu luminiţe de Crăciun în capitală. Cu muzeele închise mai peste tot. Cea mai faimoasă cofetărie şi-a pus pauză afacerilor. Niciunde în UE preţurile la mâncare nu cresc mai rapid ca acolo. Acum se scumpesc şi carburanţii, fără niciun avertisment. Penurii. Cozi. Panică. Guvernul a găsit rapid vinovatul: Bruxelles-ul. Dar ce e mai rău s-ar putea ca abia de acum încolo să vină.

Acestea sunt aspecte ale unei crize care face Ungaria unică printre colegele europene. Dintre economiile cu pretenţii, în Europa doar Marea Britanie să se mai confruntă cu aşa probleme. Iar Marea Britanie, „ajutată“ şi de Brexit, a devenit cea mai săracă economie occidentală. Criza costului vieţii a făcut ca un număr tot mai mare de britanici să depindă de băncile de alimente.

În Ungaria, ca în mai toată Europa de Est, astfel de organizaţii nu au încă tradiţie. Dar alimentele oferite ca ajutoare de partidul aflat la guvernare sunt deja un obicei. Jurnaliştii francezi de la Le Monde au remarcat acest lucru când au făcut un reportaj în Mestecăneşti (Nyíregyháza), un orăşel din cea mai săracă zonă a Ungariei. Ei l-au găsit pe primarul de la Fidesz oferind pe 1 decembrie cetăţenilor plăcinte cu cartofi. Preţul cartofilor este plafonat de guvern. Câteva zeci de oameni s-au aliniat zgribuliţi la coadă pentru mâncarea gratuită. Dar plăcintele nu sunt suficiente pentru a-i potoli pe cei care au ales calea protestului.

Costurile cu încălzirea au crescut de 16 ori, explică primarul. Biblioteca a rămas deschisă, dar restul stabilimentelor culturale s-au închis. Teatrul municipal, proaspăt renovat, este şi el închis până la mijlocul lunii. Doar jumătate din cele zece oficii poştale mai lucrează cu publicul. Angajaţii primăriei se plâng că în birouri au doar 13 grade. Jurnaliştii de la Le Monde n-au putut vorbi nici cu angajaţii teatrului şi nici cu cei ai muzeului şi suspectează că aşa au fost ordinele de sus, de la partid, care controlează din ce în ce mai strict tot ce mişcă în economia şi cultura ungară. Primarul din Mestecăneşti spune mândru că ungurii sunt oameni calmi şi că rar protestează contra preţurilor energiei, aşa cum fac alţii în Europa. Situaţia din Mestecăneşti nu este ceva izolat. În unele locuri este chiar mai rău. „În unele oraşe primăriile au decis chiar să scoată tramvaiele din circulaţie“, spune Barbola Toth, specialist pe teme legate de energie la Universitatea Corvinus din Budapesta.

În capitală, pentru prima dată în ultimii 14 ani, tramvaiele nu vor mai fi împodobite cu luminiţe de Crăciun. Guvernul ungar s-a lăudat mult timp că le asigură cetăţenilor cele mai ieftine gaze naturale din UE, acest lucru fiind posibil doar mulţumită păstrării prieteniei cu Moscova sub masca pragmatis­mului. De asemenea, ca reacţie la cea mai puternică inflaţie din UE, de peste 20% (şi mai mare de 43% la alimente în octombrie), guvernul ungar a plafonat preţurile la anumite alimente de bază, cum ar fi făina şi uleiul, care cu greu pot fi considerate alimente, ci mai degrabă ingrediente, pentru a extinde recent plafonările şi la cartofi şi ouă.

Preţul electricităţii pentru populaţie este controlat de stat prin distribuitorul general MVM. Afacerile au primit prea puţin ajutor, aşa că acestea au răspuns la costurile în creştere prin majorarea preţurilor.

Au fost plafonate şi preţurile carburanţilor, dar doar pentru cetăţenii unguri, străinii fiind excluşi de la astfel de ajutor. Însă aceste limite produc acum o reacţie în lanţ cu efecte explozive. Din cauza plafonărilor de preţ la carburanţi, importatorii au refuzat să mai aducă benzină şi motorină din străinătate pentru că nu mai este rentabil. Rafinăria cea mai mare a producătorului principal local Mol are probleme, aşa că piaţa nu mai poate fi aprovizionată suficient.

Unele benzinării, mai ales dintre cele mici, s-au închis, iar cele ale firmelor mari, chiar şi ale Mol, au restricţionat cantităţile ce pot fi achiziţionate. Mol chiar a avertizat că nu mai poate garanta  livrările viitoare şi că plafonările de preţuri vor crea penurii. Ceea ce s-a şi întâmplat.

Zilele trecute, confruntat cu haos la benzinării, guvernul a ridicat fără avertisment plafoanele de preţ şi a dat vina pentru probleme pe Bruxelles şi pe sancţiunile cu care cele mai multe state din UE răspund agresiunilor Rusiei din Ucraina.

Renunţarea la plafoane va aduce mai multă benzină în Ungaria, dar va accelera inflaţia. Presa ungară se întreabă dacă nu va fi mai ieftin pentru şoferii maghiari să-şi facă plinul la vecini. Televiziunea RTL se întreabă, observând că este penurie şi de zahăr şi lapte, ce va face guvernul şi cu plafoanele de preţ pentru aceste produse alimentare de bază. Producătorii de ouă spun că preţurile plafonate le ucid industria şi că vor urma cel mai probabil importuri masive de ouă din Polonia, după cum scrie Portfolio.

Unii comentatori atrag atenţia că preţurile au fost plafonate în toamna anului trecut, pe când sancţiunile contra Rusiei au început să fie aplicate din aprilie, aşa că măcar o parte din acuzaţiile guvernului sunt lipsite de temei.

Budapesta este într-o poziţie dificilă în care singură s-a băgat. A cheltuit monstrus de generos pentru a asigura victoria în alegeri partidului Fidesz după care a introdus unele măsuri de austeritate, cum ar fi îngheţarea investiţiilor în spitale şi şcoli, un semn că rămâne fără bani. Refuză să respecte cerinţele Comisei Europene privind protejarea valorilor democratice europene şi a statului de drept, rezultatul fiind îngheţarea fondurilor europene, pe care Ungaria încearcă acum să le obţină cu forţa prin blocarea unor decizii comune ale statelor UE. Aceasta deşi mult timp, în vremurile de boom economic de dinainte de pandemie, guvernul s-a lăudat că Ungaria a ajuns la nivelul în care o poate duce bine şi fără fonduri europene. Accelerarea inflaţiei este o problemă gravă acum pentru că autorităţile  trebuie să compenseze pentru scăderea puterii de cumpărare prin subvenţii şi altfel de pârghii. Ori bani pentru acestea nu mai sunt. Guvernatorul băncii centrale Gyorgy Matolcsy, fost aliat al premierului Viktor Orban când era ministru al acestuia, a devenit între timp un critic, spunând că strategia de management anticriză a guvernului din ultima jumătate de an a fost greşită, că modul în care au fost folosiţi banii de la buget a agravat inflaţia şi a cerut eliminarea tuturor plafoanelor de preţ. Un efect imediat pozitiv al deciziei Budapestei de a retrage plafoanele este stoparea deprecierii forintului, una din forţele care creează inflaţie. Portfolio scrie că doar astfel de măsuri nu vor fi suficiente pentru a revigora moneda maghiară.