ZF/ING Definim Viitorul Sustenabil. Mediul antreprenorial românesc se digitalizează accelerat, însă mai este mult loc de creştere. Implementarea soluţiilor tehnologice este doar o parte din transformarea digitală

♦ Ritmul de digitalizare a accelerat de şapte ori în perioada pandemiei, însă România este încă pe ultimul loc în UE la acest capitol ♦ Transformarea digitală înseamnă şi regândirea companiei şi a fluxurilor de business.

Antreprenorii români au început să înţeleagă din ce în ce mai clar necesitatea de a adopta soluţii digitale şi de a începe călătoria de transformare digitală, întrucât digitalizarea le poate îmbunătăţi eficienţa şi businessul în moduri fără precedent, însă România este în continuare la coada clasamentului european când vine vorba despre digitalizare, ceea ce lasă loc pentru un potenţial semnificativ de creştere.

„Ştim cu toţii că pandemia a avut multe perioade neplăcute, dar dacă este un element pe care a ajutat teribil de mult este chiar componenta inovaţiei şi a rapidităţii. Deschiderea către domeniul acesta a adevenit deodată mult mai largă şi nu o vedem doar în sistemul bancar, ci o vedem la clienţii noştri indiferent de mărimea lor. Indiferent că eşti o companie mică sau că ai ajuns la un nivel ridicat, digitalizarea trebuie să fie în centrul strategiei tale, este aproape o nevoie şi reprezintă un avantaj competitiv“, a declarat Delia Olteanu, manager segment IMM divizia Business Banking, ING România, în cadrul emisiunii ZF Definim Viitorul Sustenabil, realizată în parteneriat cu ING.

Ideea aşa-zisului „avantaj competitiv“ a fost întărită şi de Cristian Herghelegiu, vicepreşedintele pentru tehnologie al Bittnet Group, care a subliniat că acele companii care investesc în platforme şi soluţii înregistrează creşteri accelerate, la polul opus faţă de firmele care nu adoptă soluţii inovatoare şi încearcă să supravieţuiască.

„Aş spune că perioada pandemică a accelerat de şapte ori digitalizarea şi cu toate acestea suntem tot pe locul 27 în clasamentul DESI. Există în România companii care sunt mult peste media europeană, care au implementat tehnologiile cam la orice fel de nivel, există bănci care sunt mult mai digitalizare poate decât bănci din Occident, dar există şi acele companii care încă se gândesc, încă nu găsesc modul în care să facă implementarea.“

„De obicei, aceste companii nu au această viziune că şi digitalizarea este mai degrabă o schimbare de mentalitate, decât un subiect legat de tehnologie şi nu găsesc formula în care această schimbare de cultură organizaţională să facă parte din viaţa lor“, a spus Herghelegiu.

Dar cum ajung companiile antreprenoriale să realizeze că digitalizarea înseamnă o transformare organizaţională? Un exemplu vine din partea PEFOC.ro, o companie antreprenorială cu o istorie de peste două decenii, cunoscută drept unul dintre principalii furnizori de şeminee, sobe şi accesorii din România.

„Am început şi noi cu un simplu website, am crezut că asta înseamnă e-commerce, şi-apoi au început problemele, am început să ne blocăm, şi am vrut să aflăm cum devenim mai eficienţi, mai optimi în ceea ce facem. Am început să mergem la companii din Vest care sunt pe acelaşi profil cu noi şi am văzut ce fac ei mai bine ca noi. Am văzut că ei pot face aceeaşi treabă cu jumătate din personal, oamenii reuşeau să fie mult mai eficienţi în tot ceea ce fac. (...) Ne-am întrebat ce vrem să facem şi am decis că digitalizarea ar fi o urgenţă pentru noi, ceva ce nu poate fi amânat“, a povestit Samuel Prodea, director general şi cofondator PEFOC.ro.

Ulterior, compania a atras mai multe finanţări pentru investiţii în transformarea digitală. Acest proces s-a concentrat pe trei direcţii în cazul PEFOC.ro, şi-anume angajaţi, clienţi finali şi meşterii care formează de fapt unul dintre canalele de vânzare ale companiei.

„Şi am reuşit în toate cele trei puncte să facem ca tot procesul să fie cât mai simplu, să scoatem butoane care nu erau necesare în programe, în software, am început să inventăm programe noi, să mergem la o companie care dezvoltă software şi să le spunem care sunt nevoile noastre“.

Cazul nu este deloc unul singular, iar ING România, ca partener de digitalizare pentru clienţii săi, a explicat că digitalizarea aduce o eficientizare semnificativă la nivelul fiecărui business, oferind şi exemplul concret al unui client din sectorul agricol.

„Chiar discutam recent cu unul dintre clienţii noştri, care se ocupă cu vânzarea de seminţe şi componente agricole pentru solarii şi sere. În mod normal am spune că publicul ţintă este medil rural şi că acolo ştim cu toţii că digitalizarea a ajuns, dar nu în aceeaşi măsură în care o vedem în mediul urban. A fost interesant că în 2019 a deschis primul website şi a zis să încerce, apoi l-a transformat într-un site cu posibilitate de achiziţie a produselor şi a dezvoltat gama într-un marketplace. Pe lângă asta, a implementat şi o soluţie pentru administrarea stocurilor şi managementul integral al proceselor. În 2 ani de zile cifra de afaceri a crescut de 11 ori şi numărul de angajaţi de trei ori“, a explicat Delia Olteanu.

Ea subliniază că astfel de evoluţii nu ar fi posibile într-un mediu non-digital, ceea ce arată că digitalizarea accelerează ritmul de creştere la un ritm care în mod tradiţional ar fi mult mai lent.

O altă companie antreprenorială cu o istorie bogată este lanţul de retail de bijuterii Teilor, care a început călătoria digitalizării încă dinaintea pandemiei, axându-se atunci pe un software de tip ERP care să ajute companiei în procesul de extindere şi scalare. De asemenea, eforturile de digitalizare s-au orientat pentru Teilor şi pe zona de e-commerce, iar compania a schimbat de trei ori site-ul în ultimii zece ani, pentru că nevoile au continuat să se actualizeze.

„Pentru noi ca şi pentru multe alte companii implementarea tehnologiei în sine a fost doar o componentă din efort, un 30-40%, restul fiind foarte mult concentrat în zona de schimbare a întregului ecosistem de procese, de sisteme, de date, atât curăţarea datelor, pentru că era nevoie de o acurateţe mult mai bună a datelor pentru folosirea noilor tehnologii, cât şi îmbogăţirea datelor, îmbogăţirea atributelor despre produse în cazul nostru“, a declarat Willy Dicu, CEO al Teilor.

Retailerul este prezent astăzi în 5 ţări cu un total de 64 de magazine, ceea ce a adus de la sine nevoia pentru o nouă platformă de e-commerce, care să susţină ambiţiile şi obiectivele de business. Acum, 80% din proiectele de digitalizare care se aflau în plan au fost finalizate, însă munca nu este nici pe departe terminată.

„Mulţi cred că atunci când ai mers live cu o tehnologie ai terminat treaba, dar experienţa noastră ne spune că eşti la jumate de drum în cel mai bun caz. Pentru că după implementarea unei tehnologii vine o componentă de stabilizare în care ascultăm intensiv de utilizatori, chiar dacă sunt utilizatori interni sau clienţi“.

Delia Olteanu, Manager segment IMM divizia Business Banking, ING România

• Digitalizarea şi inovaţia sunt în centrul strategiei ING, nouă ne place să spunem că face parte din ADN-ul nostru. Am fost o bancă mică şi am crescut organic. Această creştere organică a fost făcută prin intermediul digitalizării şi nu am făcut asta singuri, întotdeauna când vorbim de componentele acestea este foarte importantă opinia clienţilor noştri. De aceea, când vorbim de digitalizare, măsura în care noi cuantificăm succesul este dată de adopţia produselor noastre în ochii clienţilor noştri.
• Clienţii aşteaptă de la o bancă două lucruri: susţinere pentru a-şi administra eficient afacerea şi consultanţă pentru creşterea ei sănătoasă. Desigur, aceste două elemente pot fi ajutate prin finanţări, dar nu doar atât, pentru că dincolo de finanţare e nevoie de mult mai mult pentru a putea funcţiona într-un mediu digital. Şi-atunci o bancă digitală cu soluţii digitale ajută şi în digitalizarea clienţilor.
• Dacă în 2020 un procent de 35% dintre clienţii noştri foloseau ING Business de pe telefonul mobil, acum procentul a depăşit 65%. Avem peste 170.000 de utilizatori de tip companii care folosesc soluţiile digitale şi lunar peste 2,5 milioane de tranzacţii online. Am ajuns la nişte volume imense, deja relaţia cu o bancă este majoritar digitală atunci când vorbim de operaţional. Aici vorbim atât de antreprenorii mai mici, cât şi de cei cu afaceri dezvoltate.

Cristian Herghelegiu, vicepreşedintele pentru Tehnologie al Bittnet Group

• Aproape toate companile, toţi antreprenorii au trecut în ultimii 2-3 ani prin schimbări succesive, o bancă a devenit furnizor de soluţii de e-commerce, un furnizor de e-commerce oferă astăzi servicii de e-payment şi aşa mai departe, adică lucrurile nu mai sunt atât de clar delimitate.
• Vestea cea mai bună este că lucrurile merg în continuare într-o creştere accelerată. Vedem companii, vedem interes, vedem dorinţa antreprenorilor de a se dezvolta. Cumva suntem puţin miraţi că nu simţim contextul imediat alăturat ţării noastre.
• Dacă ne uităm la un context puţin mai larg companiile din România se o luptă pe o piaţă regională. Digitalizarea poate face diferenţa între cei care exportă, au volume, şi a nu fi acolo, a fi la limita supravieţuirii.
• De cele mai multe ori cu toţi clienţii noştri discuţiile despre digitalizare nu sunt despre tehnologie, tehnologia poate face absolut orice îi ceri. Cel mai important este să ştii ce să îi ceri şi organizaţia în sine să adopte acea tehnologie. Degeaba am cumpărat, am bifat investiţia pe hârtie, dacă acea aplicaţie nu se regăseşte în activitatea de zi cu zi.
• Aş spune că orice companie care este pe creştere trebuie să aibă buget de securitate cibernetică.

Willy Dicu, CEO Teilor

• Pentru Teilor călătoria digitalizării a început acum mai mulţi ani, înainte de pandemie, mai mult în zona de business şi de back office, cu implementarea unui nou ERP pentru că scalarea companiei şi scalarea numărului de magazine şi a complexităţii produselor a necesitat o investiţie în zona asta, să putem avea o vizibilitatea mai bună şi o rapiditate mai mare în luarea deciziilor bazată pe informaţii mai bine consolidate şi mai accesibile.
• În ultimii doi ani, odată cu pandemia, şi în cazul nostru fiind un lanţ de bijuterii de retail a venit cu anumite oportunităţi în zona de e-commerce, oportunităţi pe care le-am îmbrăţişat şi noi şi am început atunci un program destul de larg de transformare plecat de la zona de e-commerce, dar foate mult concentrat pe experienţa de client.
• Dacă în cazul nostru peste 80% din proiectele de digitalizare au fost deja finalizate, noi intrăm într-o nouă etapa, cea de stabilizare şi îmbunătăţire continuă. Vor mai fi câteva proiecte, în principal în zona de back office, optimizare a stocurilor, a managementului de produs, respectiv în zona de e-commerce, dar grosul cumva la noi s-a terminat.

Samuel Prodea, director general si cofondator PEFOC.ro

În momentul în care am început digitalizarea am avut trei lucruri în vedere: angajaţii, clienţii finali şi meşterii. Pentru că o parte din ceea ce facem înseamnă contact direct cu meşterii şi furnizarea de materiale către aceştia. Pentru relaţia cu angajaţii, spre exemplu, am vrut să ne asigurăm că atunci când vine un angajat în firmă îl putem asimila mult mai repede, să nu fie nevoie să dureze 6 luni până învaţă fluxul de lucru, interfaţa programelor, şi am fost nevoiţi să simplificăm.

Am învăţat şi să facem follow-up, adică dacă avem un client pe care l-am ofertat şi un a cumpărat, avem doi, avem trei, ok, oamenii aceştia de ce nu cumpără de la noi? Hai să ne punem întrebările astea.

Trebuie să facem şi noi munca offline ca să ne asigurăm că soluţiile digitale sunt adoptate şi asta înseamnă că cineva din compania noastră merge din uşă în uşă şi îi învaţă ce au de făcut. (…) La început când implementezi o tehnologie trebuie să aloci şi resursele neceasre să explici, să mergi să faci traininguri şi se îmbună offline-ul cu partea de digitalizare.