ZF Live. Ştefan Pălărie, senator: Un profesor debutant are un salariu de mai puţin de 2.200 de lei. Avem nevoie de o creştere cu 40% a salariilor profesorilor şi de investiţii în formarea lor. Semnalele de cât de puţin atractivă este această meserie se văd deja în sistem, care începe să se prăbuşească

„Semnalele de cât de puţin atractivă este această meserie se văd deja în sistem, care începe să se prăbuşească. Sunt cifre care arată că în următorii 10 ani unu din doi învăţători ai României va ieşi la pensie. Consecinţele se vor vedea dramatic în zece ani.”

Un profesor debutant are un salariu de 2.173 de lei, afirmă senatorul Ştefan Pălărie, care este de părere că este nevoie de o creştere cu 40% a salariilor profesorilor şi de investiţii în formarea lor.

„2.173 de lei net este salariul unui profesor debutant cu studii de scurtă durată.

Asta înseamnă în primul an de activitate. Acesta este salariul de bază, dar adăugirile sunt minore, de 100 – 200 - 300 de lei. Discutăm despre nişte salarii de mizerie, este un pic mai mult decât salariul minim pe economie. Nu ai cum să supravieţuieşti cu banii ăştia. Nu mai vorbesc de faptul că în oraşe mari precum Bucureşti, Cluj, Timişoara sau Iaşi nu îţi poţi permite o chirie cu aceşti bani”, a declarat Ştefan Pălărie în cadrul emisiunii de business ZF Live.

În plus, Ştefan Pălărie spune că profesorii îşi suplimentează veniturile pentru a putea să supravieţuiască în acest domeniu, iar aceste condiţii cariera didactică este total neatractivă.

„Semnalele de cât de puţin atractivă este această meserie se văd deja în sistem, care începe să se prăbuşească. Discutăm despre cifre care arată că în următorii 10 ani unul din doi învăţători ai României va ieşi la pensie. Cel mai în vârstă profesor din sistemul de învăţământ preuniversitar din România are 81 de ani, este colaborator. Mai puţin de 10% din pedagogi au vârste până în 30 de ani.”

Faptul că unul din doi învăţători va ieşi la pensie în următorii 10 ani, în timp ce nu există un apetit al tinerelor generaţii pentru această meserie, este o situaţie dramatică, iar autorităţile ar trebui să vină cu creşteri salariale puternice pentru a întări sistemul de educaţie din România, afirmă senatorul.

„Cred că trebuie intervenit în forţă, dramatic, cu măriri salariale care să securizeze în primul rând domeniul. Dar dacă România nu face ceva în privinţa salarizării profesorilor, o măsură radicală precum cea care a avut loc în 2017 pentru restabilizarea sistemului sanitar, atunci noi nu mai avem învăţământ. Este cât se poate de clar: scapă cine poate. Eu cred că profesorii cu care tu vrei să construieşti un sistem de învăţământ au nevoie să fie trataţi ca nişte regi şi nu ca nişte cerşetori. Consecinţele se vor vedea dramatic în zece ani.”

Creşterea salariilor profesorilor va costa circa 14 miliarde de lei, circa 1% din PIB.

„Este nevoie de circa 1% din PIB pentru a normaliza salariile profesorilor. Acesta este primul pas. După aceea mai trebuie sume de bani suplimentare alocate. Nu ai cum să ai profesori bun fără o formare iniţială de calitate, fără o formare continuă de calitate, nu ai cum să ai profesori bun dacă îţi baţi joc de ei în cancelarie prin decizii politizate, punând nişte directori uneori incompetenţi prin nişte concursuri regizate”, a detaliat senatorul.

Despre data la care pot începe aceste intervenţii în sistemul de învăţământ local, Pălărie spune că poate fi vorba de lunile ianuarie – februarie din anul viitor.

„Sper că vom avea cel mai probabil în ianuarie - februarie noile legi ale educaţiei trecute prin Parlament, iar aici se poate interveni din nou cu amendamente care să specifice că nu mai putem să acceptăm o salarizare a profesorilor mai mică decât o sumă pe care să o discutăm împreună. Eu aş milita pentru o soluţie radicală, un şoc de intervenţie  - o creştere de 40% a salariilor din tot corpul profesoral, iar apoi peste această creştere să vină investiţii alocate pentru formare continuă.”

Din alocarea bugetară a Ministerului Educaţiei din momentul de faţă, circa 70% o reprezintă salariile, spune Ştefan Pălărie, adăugând că în acest context este aproape imposibil să discutăm despre reforme sau despre planuri de progres semnificativ. În plus, primăriile nu pot să investească salariile în profesorilor, având în vedere că nu-şi pot acoperi cheltuielile proprii.