Legea bacşişului, ce spun jucătorii din industria ospitalităţii: E un mare pas înainte, dar nu există norme de aplicare. E gândită doar pentru restaurante, nu pentru fast-food-uri sau cafenele. E bună pentru angajaţi. La un impozit de 10%, rezultă că statul ar încasa 100 mil. lei anual ca urmare a legii bacşişului, arată estimările ZF

♦ Românii au lăsat anul trecut 17-18 mld. lei în restaurante, cafenele şi baruri ♦ Ţinând cont că nu în toate unităţile de HoReCa se lasă bacşiş şi oricum nu toţi clienţii fac asta, pornind de la încasări de 10 mld. lei anual şi o medie de 10% a bacşişului, rezultă că suma totală încasată de angajaţi, sumă până recent nefiscalizată, e de 1 mld. lei.

Legea bacşişului a intrat în vigoare la 1 ianuarie, iar jucătorii din industria ospitalităţii spun în cor că este un mare pas înainte, România mergând astfel pe urmele tuturor celorlalte state din UE. Totuşi, antreprenorii şi executivii din domeniu adaugă că încă nu există norme de aplicare ale acestei legi care prevede că bacşişul - o sumă de bani lăsată în mod voluntar de clienţi - este ilustrat separat pe bon şi este fiscalizat.

Ei adaugă că legea are încă multe lacune, fiind gândită doar pentru restaurantele a la carte şi nu pentru fast-food-uri sau cafenele, care reprezintă o bună pondere din totalul încasărilor industriei. Mai mult, şi în ceea ce priveşte modul de aplicare a legii în restaurantele a la carte există semne de întrebare.

„Nu avem metode de aplicare ale acestei legi. Ea nu a fost gândită pentru fast-food-uri şi cafenele, iar HoReCa nu înseamnă doar restaurante. La aceste localuri nu există prenotă ca la restaurante şi atunci cum fac operatorii din domeniu? Legea nu stă în picioare în forma ei actuală”, spune un jucător din domeniu care nu a dorit să fie identificat.