Opinie Andreea Mitiriţă, Partener, şi Cristina Fuioagă, Director PwC România: Creşterea preţurilor la energie impune măsuri de intervenţie, dar acestea trebuie adaptate la regimul fiscal actual

Ziarul Financiar 12.01.2023

 

Creşterea accelerată a preţurilor gazelor naturale şi energiei electrice începând cu al doilea semestru al anului 2021, cu impact semnificativ asupra inflaţiei, a condus la o serie de măsuri de intervenţie şi sprijin al consumatorilor în rândul statelor membre ale Uniunii Europene, precum contribuţia temporară de solidaritate din partea companiilor de ţiţei, gaze naturale, cărbune şi rafinare. 

Contextul actual este într-adevăr unul fără precedent, atât la nivel global, regional, cât şi local şi necesită măsuri de intervenţie, însă acestea trebuie echilibrate astfel încât să asigure securitatea energetică, să protejeze consumatorii vulnerabili, să nu descurajeze investiţiile şi în acelaşi timp să permită buna funcţionare a pieţei de energie.

Regulamentul (UE) 2022/1854 privind o intervenţie de urgenţă pentru abordarea problemei preţurilor ridicate la energie vine cu o serie de măsuri care trebuie respectate în procesul de  revizuire a politicilor naţionale în vigoare.

Dar, în acelaşi timp, Regulamentul prevede că statele membre ar trebui să aplice contribuţia de solidaritate stabilită prin prezentul regulament, cu excepţia cazului în care au adoptat deja măsuri naţionale echivalente.

Pe 29 decembrie 2022, guvernul a publicat Ordonanţa de Urgenţă Nr. 186/2022 (OUG nr. 186/2022 privind unele măsuri de punere în aplicare pe piaţa românească a Regulamentului UE). Însă, având în vedere că România are deja un regim fiscal bogat în materie de impozite, taxe şi contribuţii datorate de jucătorii din industria petrolului şi a gazelor naturale, autorităţile române ar trebui să analizeze în detaliu în ce măsură acestea sunt echivalente cu contribuţia de solidaritate propusă de Regulament şi implicit impactul acestei noi contribuţii  asupra investiţiilor în sector.

Astfel, implementarea măsurilor Regulamentului UE trebuie realizată concomitent cu revizuirea legislaţiei naţionale în sensul asigurării bunei funcţionări a pieţei de energie.

În acest sens, în nota de fundamentare pentru OUG nr. 186/2022, autorităţile române precizează că ”obligaţiile fiscale generate de impozitele respective (i.e. cele din legislaţia aplicabilă până la momentul introducerii Ordonanţei) au o bază impozabilă şi condiţii de aşezare diferite de cele instituite de Regulamentul (UE) 2022/1854 pentru contribuţia de solidaritate, însă ele asigură, şi captarea şi impozitarea unei părţi din profiturile suplimentare realizate de aceşti operatorii economici, impozitele respective fiind deductibile la calculul impozitului pe profit’’.

Cu toate acestea, la acest moment, din informaţiile disponibile nu există vreun studiu de impact sau o analiză comparativă a impactului acestei noi contribuţii prin corelare cu taxele şi impozitele deja existente pentru supra-impozitarea societăţilor din domeniul industriei de petrol şi gaze naturale.

Ce prevede Ordonanţa Nr. 186/2022?

Această Ordonanţă a introdus o nouă contribuţie de solidaritate pentru categoria de contribuabili care desfăşoară activităţi în sectoarele ţiţeiului, gazelor naturale, cărbunelui şi rafinăriilor, care fac obiectul Regulamentului (CE) nr. 1.893/2006 al Parlamentului European şi al Consiliului din 20 decembrie 2006 de stabilire a Nomenclatorului statistic al activităţilor economice NACE a doua revizuire şi de modificare a Regulamentului (CEE) nr. 3.037/90 al Consiliului, precum şi a anumitor regulamente CE privind domenii statistice specifice, cu codurile CAEN: 0610 - "Extracţia ţiţeiului", 0620 - "Extracţia gazelor naturale", 0510 - "Extracţia huilei", 1910 - "Fabricarea produselor de cocserie" şi 1920 - "Fabricarea produselor obţinute prin rafinarea petrolului" şi care au ponderea acestor activităţi în cifra de afaceri de peste 75% inclusiv.

Pe scurt, contribuţia de solidaritate se calculează prin aplicarea unei cote de 60% (semnificativ mai mare decât cota minimă de 33% din Regulament) asupra profitului impozabil al anului 2022/2023 care depăşeşte cu mai mult de 20% media profiturilor impozabile aferente exerciţiilor financiare din perioada 2018 - 2021.

Contribuţia de solidaritate se calculează, se declară şi se plăteşte anual până la data de 25 iunie inclusiv a anului următor sau până la data de 25 a celei de a şasea luni inclusiv de la închiderea anului fiscal modificat/exerciţiului financiar diferit.

Care este regimul fiscal actual din România pentru societăţile din industria petrolului şi gazelor naturale?

Pe de altă parte, România are deja implementat de mulţi ani un sistem de impozitare specifică pentru sectorul de petrol şi gaze (ex. impozite suplimentare, redevenţe petroliere), care face ca profiturile din acest sector sa fie supuse unei cote efective de impozitare mai mare decât cota standard de impozit pe profit de 16%.

Mai exact, atât în România, cât şi în alte state din Europa întâlnim redevenţe, impozite, taxe sau contribuţii suplimentare aplicate industriei petrolului şi gazelor naturale coroborate cu regulile generale de impozitare specifice fiecărui stat. Prin urmare, mediul fiscal aplicabil societăţilor din România care operează în industria petrolului şi gazelor naturale se constituie din:

⮚  sistemul general de impozitare, precum impozitul pe profit, impozit pe venit, TVA, accize, vamă, impozite şi taxe locale

şi

⮚  sistemul de impozitare specific sectorului (adică petrol şi gaze naturale), precum:

Alte măsuri de intervenţie în privinţa preţurilor energiei

La nivelul României, măsurile de intervenţie au debutat cu Ordonanţa de Urgenţă (OUG) nr. 118/2021 privind stabilirea unei scheme de compensare pentru consumul de energie electrică şi gaze naturale pentru sezonul rece 2021 - 2022, legea de aprobare a acesteia, OUG nr. 27/2022, OUG nr. 106/2022, OUG nr. 119/2022.

De asemenea, pe 13 decembrie 2022, Legea nr. 357/2022 pentru aprobarea prevederilor OUG nr. 27/2022, modificată ulterior de OUG nr. 119/2022 a fost publicată în Monitorul Oficial şi a intrat în vigoare la 16 decembrie 2022. Această lege a venit cu diverse modificări în ceea ce priveşte plafonarea preţurilor la energie pentru consumatorii finali, implementarea unui mecanism de reţinere a Contribuţiei la Fondul de Tranziţie Energetică în cazul producătorilor de energie care încheie contracte de hedging, efectuarea unor modificări/clarificări la termenii utilizaţi în formula de calcul a contribuţiei.

În concluzie introducerea noii contribuţii de solidaritate ar trebui re-analizată în contextul regimului fiscal actual aplicabil acestei industrii astfel încât măsura să nu aibă consecinţe negative pe termen lung prin restricţionarea dezvoltării acestui sector în România, sector care de altfel aduce o contribuţie semnificativă la bugetul de stat, şi implicit la economia României