Dezvăluiri dintr-un working paper al The German Marshall Fund: Americanii deja au pus pe masă planul de reconstrucţie a Ucrainei dar din care Europa este scoasă. „Şeful reconstrucţiei trebuie să fie un american. Europa nu are puterea politică şi financiară necesară“

♦ Uniunea Europeană nu are puterea politică şi financiară necesară conducerii eforturilor de reconstrucţie a Ucrainei, aşa că SUA şi ţările G7 trebuie să fie liderii reconstrucţiei economico-sociale a Ucrainei de după războiul cu Rusia, se arată într-un working paper al The German Marshall Fund.

În cancelariile occidentale deja se vorbeşte despre refacerea Ucrainei după război, care va fi structura entităţii responsabile şi prima propunere detaliată este ca americanii să conducă reconstrucţia economică şi socială a Ucrainei, iar Uniunea Europeană să vină cu granturi de sprijin din buget.  Într-un prim working paper legat de reconstrucţia Ucrainei, americanii de la The German Marshall Fund (GMF) descriu în detaliu modul în care se va trece la reconstrucţia Ucrainei, după război, pe modelul celebrului Plan Marshall. Acţiunea ar urma să fie condusă de americani şi de liderii G7. Surpriza este că tocmai Europa este scoasă din ecuaţia conducerii acţiunii de reconstrucţie a Ucrainei şi ar urma să facă parte din task force, dar doar ca invitat al G7.

„Primul coordonator ar trebui să fie un american cu statură globală. Acest lucru se datorează faptului că doar SUA vor putea să reunească coaliţia globală necesară şi să creeze un consens între partenerii Ucrainei“, se arată în documentul citat.

Bruxellesul nu ar avea puterea financiară şi politică să conducă eforturile de refacere a Ucrainei, mai scriu americanii. „Având în vedere complexitatea acestui efort, un lider puternic este esenţial. Spre deosebire de alte planuri, această lucrare nu prevede ca Comisia Europeană să conducă redresarea în parteneriat cu guvernul Ucrainei, deoarece Bruxellesul nu are nici puterea politică, nici puterea financiară necesară.“

 În schimb, ţările G7 ar trebui să conducă efortul de redresare şi să încurajeze alte ţări să participe la această platformă, se mai arată în working paper: „Împreună cu Ucraina, ţările G7 ar trebui să numească un coordonator puternic de redresare care să conducă acest efort şi să facă legătura între guvernul Ucrainei, instituţiile financiare internaţionale şi membrii G7.“

Uniunea Europeană ar urma să facă parte din task force-ul pus în funcţiune pentru refacerea Ucrainei, ca membru invitat al G7 „ grupul celor mai dezvoltate 7 democraţii ale lumii.

Americanii iau ca model refacerea Europei de Vest după Al Doilea Război Mondial prin „Planul Marshall“, când SUA au pus la bătaie circa 3% din PIB, care astăzi ar însemna circa 700 mld. de dolari. În acest moment nu este clar care este suma totală necesară reconstrucţiei Ucrainei.

GMF este un think thank american fondat în 1972, care are un sediu şi la Bucureşti. Organizaţia a fost fondată la sugestia cancelarului din Germania de Vest de la aceea vreme, Willy Brandt, ca o recunoaştere pentru ajutorul dat de americani prin Planul Marshall, cu scopul de a crea sugestii de politici publice pentru întărirea cooperării dintre SUA şi Europa. GMF propune, într-o lucrare recentă, studiată de ZF, un plan de refacere a Ucrainei după război - „Designing Ukraine’s Recovery in the Spirit of the Marshall Plan“ (Proiectarea refacerii Ucrainei în spiritul Planului Marshall).

Secretarul de stat american George C. Marshall, într-un discurs la Universitatea Harvard în urmă cu 75 de ani, a prezentat un plan care combina ajutorul economic acordat ţărilor europene devastate de Al Doilea Război Mondial cu scopul de a construi o alianţă împotriva expansiunii sovietice. Aşa a luat naştere Programul de Reconstrucţie a Europei sau „Planul Marshall“. De fondurile acestui plan au beneficiat numai ţările care nu se aflau în sfera de influenţă sovietică, URSS respingând acest plan pentru a limita influenţa americană. Valoarea totală de ajutoare prin Planul Marshall a fost de 13 mld. dolari la vremea aceea (1948-1952), adică circa 140 mld. dolari astăzi. De acest plan au beneficiat 16 ţări, printre care Germania de Vest, Austria, Belgia, Franţa, Italia, Marea Britanie etc.

Nu este prima dată când se vorbeşte de un nou Plan Marshall în Europa în contextul războiului din Ucraina, dar GMF a realizat un raport (working paper), cu strategie şi direcţii clare pentru reconstrucţia Ucrainei. Din primele estimări ale organizaţiei, ar fi nevoie de cel puţin 100 mld. de dolari doar pentru refacerea infrastructurii distruse. Acordarea fondurilor ar urma să fie condiţionată de reforme şi consolidarea statului de drept. Organizaţia propune ca liderii noului Plan Marshall să fie SUA şi G7 (grupul celor mai mari economii democratice din lume). Principalul garant de securitate propus de GMF sunt SUA. Potrivit documentului, Uniunea Europeană nu este în măsură să coordoneze planul de refacere, pentru că „nu are puterea politică şi financiară necesară“.

„Coordonatorul ar trebui să construiască un grup operativ pentru redresare, care să colaboreze cu Ucraina şi să fie găzduit şi susţinut de Comisia Europeană, care să reflecte rolul din ce în ce mai mare al UE în procesul de redresare, pe măsură ce Ucraina avansează pe calea integrării şi a eventualei aderări“.

Scopul final, potrivit documentului citat, este ca Ucraina să adere la Uniunea Europeană. Sursele de finanţare pentru noul Plan Marshall ar urma să fie donaţiile G7 şi UE, dar GMF sugerează şi donaţii „neconvenţionale“, adică activele internaţionale îngheţate ale băncii centrale a Rusiei, evaluate în acest moment la circa 300 mld. dolari.

Conform datelor guvernului ucrainean, economia Ucrainei, devastată de război, a scăzut cu 30% în 2022. Ucraina, o ţară cu 45 de mil de locuitori în 2021, dublu faţă de România, a avut în 2021 un PIB de 200 mld. de dolari. Spre comparaţie, în 2021 România a avut un PIB de 280 mld. dolari în acelaşi an, potrivit Băncii Mondiale.

Refacerea infrastructurii distruse a Ucrainei în urma războiului ar urma să coste peste 100 mld. dolari, arată o estimare realizată de un think thank american. Potrivit unui document realizat de The German Marshall Fund (GMF), fondurile pentru reconstrucţia Ucrainei de după război ar urma să vină din donaţii ale ţărilor membre G7 şi UE, dar şi din activele internaţionale îngheţate ale băncii centrale a Rusiei, în valoare de circa 300 mld. dolari.

„Estimările preliminare arată că investiţiile pentru reconstrucţia infrastructurii ucrainene deteriorate sunt de peste 100 de miliarde de dolari, o sumă care este gestionabilă pentru donatori, dacă este repartizată pe ani. Dar sprijinul în natură, garanţiile şi împrumuturile nu vor fi suficiente. Cu provocările continue de securitate, Ucraina nu va fi „bancabilă“ în curând şi contribuţiile trebuie să fie mai mult duse către granturi“, scriu autorii documentului amintit.

Finalul războiului nu se vede, însă. Recent, la finalul lui 2022, Mircea Geoană, secretarul general adjunct al NATO, spunea că „de la Bruxelles (sediul NATO în Europa „ n. red.) nu se vede sfârşitul acestui conflict curând“.

Puncte cheie din propunerea GMF de reconstrucţie a Ucrainei:

► Şeful operaţiunii de reconstrucţie a Ucrainei trebuie să fie american;

► SUA şi G7 să conducă planul de redresare şi nu Uniunea Europeană;

► Finanţatea să vină din donaţii G7 şi UE, dar şi din sume confiscate de la banca centrală a Rusiei (activele internaţionale îngheţate);

► Scopul final al planului să fie integrarea Ucrainei în UE;

► Acordarea ajutorului financiar să fie condiţionată de consolidarea statului de drept;

► Planul să se realizeze în patru paşi: ajutor umanitar şi reconstruirea infrastructurii critice; reconstrucţia propriu-zisă; modernizarea economiei şi atragerea de investiţii străine; integrarea în UE.

► În timp ce se construieşte planul de reconstrucţie, Ucraina are nevoie de ajutor în continuare pentru a câştiga războiul.