Economia României creşte puternic, dar dezechilibrele sunt foarte mari aşa că nu toţi beneficiază de pe urma acestei creşteri

♦ În trimestrul al III-lea din 2020, agricultura a scăzut, pe volum, cu 15%, an/an, iar industria cu 3,5% ♦ Scăderile sunt foarte mari pentru că vorbim de ramuri esenţiale în economie – industria a însemnat, în T3/2022, 20,8% din PIB, iar agricultura 11,2% ♦ Şi, totuşi, economia a crescut în T3/2022 cu 3,8% şi pe primele trei trimestre cu 4,9%, an/an ♦ Cum aşa?

Creşterea solidă a economiei – poate fi judecat drept o creştere solidă a businessului, procentul de aproape 5% înregistrat în primele trei trimestre, având în vedere şi situaţia postpandemie şi războiul de la graninţă - nu este însă uniformă. Anul agricol a fost unul dezastruos. Iar industria nu s-a simţit deloc bine. De unde vine atunci creşterea economică de 3,8% din T3/2022 faţă de T3/2021?

INS a publicat joi datele defalcate privind PIB-ul în T3 din 2022. Dacă indus­tria a scăzut, pe indici de volum, cu 3,5%, agricultura cu 15% faţă de acelaşi trimestru din 2021, IT&C a crescut cu 20,3%, iar „activităţile profesionale” şi cele de “servicii de suport” (call centere) au crescut cu 19,7%. Construcţiile au crescut cu 11%.

La preţurile curente, industria a adus la PIB 81 de miliarde de lei, informaţiile şi comunicaţiile 27,2 mld. lei şi serviciile de suport 37,1 miliarde de lei. Cumulat, IT&C şi serviciile de suport înseamnă 80% din PIB-ul realizat de industrie, în preţuri curente. Doar că industria are, în România, peste un milion de angajaţi, iar IT&C în jur de 200.000. Industria a scăzut cu 3,5% în T3, IT&C a crescut cu 20% (desigur, şi pandemia a avut aici un rol major). Mereu se întâmplă ca unii să piardă şi alţii să câştige. Unii cresc mai repede, alţii mai încet, dar rareori statisticile înregistrează diferenţe atât de mari – scăderi de 3,5% versus creşteri de 20%.

Creşterea economică de 3,8% din T3/2022, faţă de T3/2021 este, prin urmare, complet dezechilibrată nu pentru analiza econnomică, ci pentru cei care beneficiază de ea. Pentru cei peste un milion de angajaţi din industrie, adică o cincime din forţa de muncă din România, creşterea economică de 3,8% în T3/2022 faţă de T2/2021 sau creşterea de 4,9% în primele trei trimestre, an/an, nu înseamnă nimic, de vreme ce industria, pe volum, este în scădere. La ce folos o creştere economică de 5%, pe ansamblu (în primele trei trimestre), când ea nu-ţi aduce nimic, iar inflaţia este de 16%?

Potrivit datelor INS publicate miercuri, în ceea ce priveşte contribuţia la creşterea PIB în T3/2022 (3,8%) faţă de T3/2021, agricultura a avut o contribuţie negativă de 1,7% iar industria de 0,6%. Construcţiile au avut un suport de plus 0,6%, comerţul de 0,9%, serviciile de suport de 1,7%, administraţia publică de 0,2%, iar activităţile culturale, o contribuţie zero.

Pe partea de utilizare a PIB, consumul final total a însemnat 74,6% din produsul intern brut şi a avut o contribuţie la creşterea economică de 2,5% din PIB. Consumul gospodăriilor a ţinut greul – 60% contribuţie la formarea PIB şi 2,2% contribuţie la creşterea economică, chiar dacă datele Statisticii arată că indicii de preţ au crescut cu 42,6% în agricultură şi cu 41,6% în industrie.

În ceea ce priveşte investiţiile (formarea brută de capital fix), ele au însemnat în T3/2022 faţă de T3/2021 31,3% din PIB, un procent mare faţă de anii precedenţi când reprezentau, în medie, 25% din PIB. În plus, investiţiile au însemnat în T3/2022, an/an, un plus de 3,8% la creşterea PIB, cu mult peste consumul final care a însemnat 2,5%.