Când resursele interne nu lucrează în interesul economiei: România, al doilea mare producător de gaze din UE, a avut o scădere mai mare a consumului decât ţări dependente în totalitate de importurile de gaze

România a avut cea mai dramatică scădere a cererii de gaze din sectorul industrial anul trecut la nivelul UE, mulţi mari consumatori, cum sunt combinatele de îngrăşăminte chimice, oprind activitatea din cauza facturilor. Evoluţia este oarecum paradoxală în contextul în care resursa internă nu a lipsit.

„Consumul de gaze la nivelul UE a scăzut cu 20,1% în perioada august-noiembrie 2022 faţă de media din perioada similară a anilor 2017-2021“, se arată într-un articol publicat de Eurostat, unde este amintit faptul că la nivelul UE ţinta de reducere a consumului de gaze a fost stabilită la 15% pentru perioada august 2022-martie 2023. În perioada august-noiembrie 2022, consumul de gaze naturale a scăzut în majoritatea statelor membre. În 18 state, scăderea consumului a fost peste ţinta de 15% stabilită la nivelul UE. Cel mai mult s-a redus consumul în Finlanda (circa 53%), Letonia (43%) şi Lituania (42%). Pentru România, procentul din această perioadă este de circa 35%, dar spre comparaţie cu ţările unde au fost înregistrate scăderi mai puternice ale consumului de gaze, România îşi asigură din surse interne circa 80% din necesarul de consum. În schimb, Finlanda, Letonia şi Lituania sunt dependente în proporţie de 100% de importurile de gaze.

Evoluţia consumului de gaze în cazul României a fost determinată mai ales de scăderea semnificativă a cererii din zona industrială. Practic, industria nu a beneficiat în niciun fel de statututul de producător important de gaze al României, având facturi aliniate la preţul internaţional, puternic afectat de războiul din Ucraina. Astfel, mulţi au preferat să închidă decât să plătească, cel mai grăitor caz fiind al combinatelor de îngrăşăminte chimice.