După Marea Britanie, Franţa este lovită de proteste de amploare. În întreaga lume protestele au fost în creştere puternică în 2022, dar cele mai ample au fost în Europa

Conductorii de tren, profesorii şi muncitorii din rafinării s-au numă­rat printre cei care au intrat în grevă în Franţa ieri, într-o zi de proteste la nivel naţional împotriva planurilor guver­nului de a creşte vârsta de pensionare cu doi ani, la 64, scrie Reuters.

Grevele şi protestele aşteptate la nivelul întregii ţări reprezintă un test major pentru preşedintele Emma­nuel Macron, care susţine că planul său de reformare a sistemului de pensii, pe care sondajele îl indică drept extrem de nepopular, este vital pentru a evita un colaps al acestuia.

Provocarea pentru sindicate este de a transforma opoziţia faţă de re­for­mă, cât şi nemulţumirea legată de criza costurilor de trai, într-un protest social de masă care să forţeze în cele din urmă guvernul să-şi schimbe direcţia.

„Avem nevoie ca foarte mulţi oameni să se alăture protestelor“, a declarat Laurent Berger, şeful celui mai mare sindicat francez, CFDT. „Oamenii sunt împotriva acestei re­forme, avem nevoie să arătăm acest lucru în stradă“.

Acesta şi alţi lideri de sindicat au indicat că acesta este doar începutul protestelor.

Pentru Macron, miza este legată de capacitatea sa de a reforma cât şi de a ţine cheltuielile publice sub con­trol. Reforma pensiilor ar urma să genereze în plus 17,7 miliarde de euro, permiţând sistemului să ajungă la break even până în 2027, potrivit estimărilor ministerului muncii.

„Această reformă este necesară şi corectă“, potrivit ministrului mun­cii Olivier Dussopt.

Sindicatele argumentează însă că există alte modalităţi de a asigura via­bilitatea sistemului de pensii, cum ar fi impozitarea superbogaţilor sau creş­terea contribuţiilor angajatorilor.

Potrivit Bloomberg, în Franţa problema este că francezii sunt activi o perioadă mai scurtă de timp, pe­tre­când mai mult timp la pensie compa­rativ cu restul europenilor, ceea ce du­ce la deficite de finanţare care cresc datoria publică. Iar îmbătrâ­ni­rea populaţiei acutizează problema.

În lipsa reformei, deficitul siste­mu­lui naţional de pensii ar putea ur­ca până la 0,8% din producţia econo­mică anuală, situaţie pe care guver­nul nu şi-o poate permite într-o ţară care are deja una dintre cele mai ridi­cate poveri ale datoriei din Europa.

Şi Marea Britanie este sever afec­tată de greve. Asistenţii medicali au intrat în grevă în decembrie 2022 pentru prima dată în 106 ani. Şi anga­jaţii căilor ferate sunt în grevă, iar profesorii şi angajaţii din sănătate plănuiesc greve în februarie, notează Euronews.

Anul trecut, protestele legate de alimente şi carburanţi au luat amploare la nivel mondial, iar cele mai mari au fost înregistrate în Europa, potrivit Politico.

Un val fără precedent la nivel mondial de peste 12.500 de proteste în 148 de ţări privitoare la alimente, carburanţi şi costul de trai în 2022. Iar cele mai ample au avut loc în vestul Europei.

În Germania, sondaje recente arată că încrederea în instituţii şi sistem se situează la un minim istoric, iar aceasta ar trebui să constituie un avertisment clar.